marți, 10 noiembrie 2009

Finantare nerambursabila pentru producerea energiei din surse regenerabile

   
ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU sustine producerea energiei din surse regenerabile prin 
PROGRAMUL PRIVIND PRODUCEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE: EOLIANĂ, GEOTERMALĂ, SOLARĂ, BIOMASĂ, HIDRO


Bugetul total al pentru un proiect este de  30 milioane lei .


Obiectul Programului il reprezinta finantarea nerambursabila din Fondul pentru mediu a proiectelor vizand producerea energiei din surse regenerabile: eoliana, geotermala, solara, biomasa/biogaz/gaz de depozit, hidro.


Obiectivele Programului:
a) punerea in functiune de noi capacitati de producere a energiei din surse regenerabile;
b) dezvoltarea economica a regiunilor in care se efectueaza investitiile;
c) satisfacerea nevoilor de energie electrica si de incalzire in zonele defavorizate;
d) producerea de energie verde si atingerea standardelor de mediu prin diminuarea poluarii;
e) reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in principal combustibili fosili) si imbunatatirea sigurantei in
aprovizionare;
f) protectia mediului, prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice.

Solicitanti eligibili
Pot solicita finantare intreprinderile mari sau IMM-urile care au inscrisa in statutul societatii activitatea privind productia de energie electrica si/sau termica, corespunzatoare diviziunii 35 din codurile CAEN: "Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat".

Mai multe detalii despre modul de accesare a fondurilor nerambursabile  prin acest program de finantare AICI





Fondul Naţional de Garantare va acorda în acest an garanţii de 450 mil. euro pentru IMM-uri

Garanţiile oferite de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri vor ajunge la sfârşitul acestui an la 450 milioane euro pentru credite în valoare de 1 miliard de euro, a declarat vineri preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet.

"La sfârşitul acestui an vom ajunge la 450 milioane euro garanţii oferite pentru creditele în valoare de 1 miliard de euro. Creditele angajate de dumneavoastră (IMM n.r.) nu au fost făcute pentru dezvoltarea activităţii. 80% dintre garanţiile oferite de Fond au mers către liniile de credit care au permis menţinerea activităţii şi a locurilor de muncă pe care le estimăm în jurul a 70-80.000" a declarat Aurel Şaramet .

Totodată, acesta a mai spus că Fondul a plătit către bănci datorii în valoare de 25 milioane euro.

"O mare parte din aceste datorii au survenit ca urmare a neplăţilor datorate de stat, ceea ce a dus la intrarea în insolvenţă a multor societăţi. Din statistici reiese că insolvenţa a crescut de patru ori faţă de anul trecut" a mai spus preşedintele FNGCIMM .

Acesta a mai declarat că se aşteaptă ca în următoarele două săptămâni Fondul Naţional de Contragarantare a Creditelor să devină operaţional astfel încât începând cu anul viitor împreună cu această instituţie să poată oferi un sprijin mai mare IMM-urilor.

FNGCIMM a acordat până în prezent 32% din plafonul de garantare pentru programul "Prima Casă"

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat de la începerea programului "Prima Casă" 32% din plafonul de garantare, adică 320 de milioane euro, a declarat vineri pentru NewsIn preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet.

"Ne vin pe zi în jur de 110-120 de dosare noi, iar până acum avem 7.600 de dosare depuse, din care 7.100 sunt rezolvate. Pentru aceste 7.600 de dosare Fondul alocă 320 de milioane euro, iar asta înseamnă că în trei luni şi jumătate de la demararea programului Prima Casă am acordat 32% din plafonul de garantare", a spus Aurel Şaramet.

Acesta a mai declarat că, din totalul dosarelor, doar 28% vizau achiziţionarea unei locuinţe construite după 2008.

Programul guvernamental "Prima Casă", demarat în iulie, presupune garanţii de stat de 1 miliard de euro, prin intermediul FNGCIMM, pentru creditele ipotecare acordate de bănci la cumpărarea primei locuinţe de către persoanele fizice.
 
Sursa:money.ro

Proiecte cu finantare europeana, respinse de CGMB

Consilierii municipali au respins la sedinta de marti doua proiecte importante pentru Bucuresti, care au asigurata finantarea din fonduri europene si care au primit aprobarea Agentiei Fondului de Mediu pentru extinderea si modernizarea Parcului Herastrau si amenajarea unui nou parc in zona Ghencea.
Printre motivele invocate de consilierii municipali ai PSD, cei care s-au opus aprobarii proiectelor, au fost ca acestia nu cunosteau natura proiectelor si nu inteleg necesitatea lor, in aceasta perioada, desi au fost informati de catre presedintele sedintei Calin Murg ca se trateaza despre proiecte cu fonduri structurale care risca sa isi piarda finantarea, daca nu sunt aprobate.

"Nu stiu ce proiecte sunt acestea. De ce trebuie acum aprobate, ce se mai poate face acum in parcuri, cand se strica vremea? Trebuia sa fie supuse aprobarii mai devreme, de ce atata graba?", a spus Victor Stan, unul dintre consilierii PSD. In replica, directorul general al Administratiei Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti ALPAB, initiatoarea proiectelor, a afirmat ca aceste doua proiecte au fost depuse la termenul impus de lege. si sunt utile pentru oras.

"Administratia Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti a depus inca acum doua saptamani aceste proiecte la Agentia Fondului de Mediu, cand a fost sesiunea de depuneri. Se joaca prea mult politic si de aceea pierdem 98% din banii europeni. Daca nu doresc consilierii sa inteleaga acest lucru, voi incerca sa gasesc cofinantare pentru a nu pierde aceste proiecte importante pentru oras. Este pacat ca pe fondul unor neintelegeri politice managerii de administratii nu pot accesa bani europeni, ceea ce inseamna un punct in minus pentru noi toti.", a declarat pentru AGERPRES directorul general al ALPAB, Radu Popa. Proiectele urmeaza sa fie finantate cu 2,7 milioane lei, respectiv 700.000 lei pentru parcul Herastrau si 2 milioane lei pentru amenajarea parcului nou din Ghencea.AGERPRES


Sursa:administratie.ro

joi, 5 noiembrie 2009

Companiile pot rata rambursarea cheltuielilor avansate, daca nu functioneaza relatia cu Autoritatea de Management din Romania


Din culisele finantarilor Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Deocamdata, majoritatea pro­blemelor intampinate de apli­cantii pentru finantarile destinate pregatirii resurselor uma­ne apar in faza de pre­gatire a proiectului. Consul­tantii spun insa ca greul incepe odata cu implementarea acestuia.

De la idee la proiect si mai apoi la ob­tinerea finantarii si implementarea efec­tiva a conceptului este un drum foar­te lung, cel putin in ceea ce priveste pro­gra­mul de formare profesionala si imbu­natatirea conditiilor de munca. Ne­cu­noasterea etapelor si a riscurilor afe­rente de ca­tre cei care aplica pentru ob­tine­rea spriji­nului nerambursabil se poate solda cu imposibilitatea deducerii tuturor chel­tuielilor efectuate (chiar daca acestea figu­reaza la eligibile in Manualul Solici­tantului) sau cu abandonarea proiectului, ca urmare a com­plicatiilor intervenite in in­teriorul organi­zatiei pe parcursul imple­mentarii acestuia.




Planificarea strategica este necesara, dar lipseste cu desavarsire


Inca din prima etapa, cea a pregatirii aplicatiei pentru obtinerea unei finantari pe Programul Operational Sectorial Dez­voltarea Resurselor Umane, apar proble­me care pot compromite rezultatul final al aplicatiei. Theo Seip, Managing Partner in cadrul firmei de consultanta Vapro, ara­ta, din perspectiva experientei sale cu Autoritatea de Management din Minis­terul Muncii, ca firmele sunt sufocate de multimea de restrictii si reglementari pe care trebuie sa le respecte si ca dispo­nibilitatea functionarilor publici din mi­nister de a lamuri neclaritatile inerente unui sistem atat de birocratic este ca si inexistenta.
In Olanda, angajatii din or­ganismul omolog Autoritatii de Mana­gement din Romania ii consiliaza pe a­pli-
­canti, pastrand in permanenta legatura cu acestia si anuntandu-i daca proiectul este perfectibil si ce ar putea fi imbu­na­tatit pentru ca finantarea sa fie obtinuta. Nicio neclaritate nu este lasata la voia in­tamplarii, iar colaborarea personala din­tre managerul de proiect si functionarul public este ceva absolut normal”, pune Theo Seip in antiteza conduita institu­tionala din cele doua tari.

Si daca la acest capitol functionarii romani sunt oarecum scuzabili, avand in vedere suspiciunea permanenta de co­ruptie care planeaza asupra lor si care ii determina sa evite con­tactele directe cu potentialii bene­ficiari de fonduri euro­pene, exista totusi elemente care, puse cap la cap, indica faptul ca la Ministerul Muncii nu exista proceduri clare, tran­sparente si accesibile si ca regulile se sta­bilesc in timpul jocului.

Astfel, nu exista un calendar public, in avans, al lansarii finantarilor pe diferitele axe de finantare din POSDRU, nu exista o procedura clara de depunere si solutio­nare a contestatiilor (desi oficialii AMPOSDRU sustin ca da!), iar daca ajungeti in aceasta faza, cea a contestarii evaluarii proiec­tului, veti fi reevaluati de o comisie din care fac parte evaluatorii care v-au de­punc­tat proiectul!

Se adauga in aceasta etapa, a pre­gatirii proiectului, si informatiile deta­liate pe care Autoritatea de Management le solicita despre or­ganizarea activi­ta­ti­lor pentru care este ce­ruta finantarea. Pla­ni­ficarea si detalierea tuturor acestor ac­ti­vitati in condi­tiile in care solici­tan­tul nu stie la momen­tul depunerii a­plicatiei daca, in ce conditii si cand i se aproba ce­rerea constituie un handicap in situatia in care primeste finantarea. „Orice devi­ere de la documentatia scrisa, chiar daca are motive obiective, poate compromite rambursarile”, puncteaza riscul major Irina Zugravu, consultant in domeniul fondurilor europene.


Schimbarea regulilor in timpul jocului, aceasta este regula!


Seriozitatea procesului de contractare si implementare, determinata de multitu­dinea de reguli emise de Autoritatea de Management, este o iluzie. Acestea sunt modificate discretionar, pe parcursul de­ru­larii proiectului, existand situatii, in istoria foarte recenta a Programului Ope­ra­tio­nal Sectorial Dez­voltarea Resur­selor U­mane, in care aceste reguli nu pu­teau fi pu­se in practica.

Chiar daca asemenea defici­ente sunt in cele din urma co­rectate, exista un numar de solicitanti care rateaza finantarea din pricina impo­sibilitatii corelarii realitatii cu fictiunile emise de Autoritate. Alte doua elemente defavo­rizante pen­tru potentialii beneficiari sunt faptul ca legislatia romaneasca privind Fondul So­cial European (sursa finan­ta­rilor pen­tru programele de resurse uma­ne) nu este ar­monizata cu cea europeana si ca ram­bur­sarile au loc cu intarziere, provo­cand probleme de cashflow in con­ta­bilitatea com­pa­niilor implicate in pro­iecte.

„Sa nu ui­tam ca firmele pot derula in pa­ralel o se­rie de proiecte si ca o su­pra­punere a varfurilor de plati, daca nu este finantata, poate crea mari pro­bleme de lichiditate”, atrage atentia ban­cherul Pe­tru Rares, di­rectorul Institutului Ban­car Ro­man. In opinia sa, solutia ar fi spri­jinul bancilor, respectiv angrenarea acestora ca partener in derularea unei finan­tari europene.

Rata absorbtiei FSE reflecta problemele sistemului


In termeni de finantare efectiva a pro­iectelor pe componenta Resurse Umane, in luna octombrie Autoritatea de Mana­gement evalua situatia astfel: pentru linia de finantare „Sprijin financiar pentru ocupare”, finantarea efectiv acordata era de 11,76% din suma alocata; pentru linia de finantare „Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural”, finantarea acordata era de 0,07% din suma alocata; pentru linia de finantare „Pro­grame de mentorat pentru tinerii anga­jati” era de 17,13%; pentru linia de fi­nantare „Calificarea/recalificarea angajatilor proprii” era de 73% din suma alocata, iar pentru linia de finantare „Bani pentru sa­natatea si siguranta salariatilor” era de 28,8% din suma alocata.

„Este o rata a ab­sorbtiei mica, dar similara cu cea din pri­mii ani din alte state europene. Exista insa in cazul Romaniei cateva par­ticu­laritati care complica situatia”, mai spune Theo Seip. Acestea provin din faptul ca, in comparatie cu alte tari membre ale Uniunii Europene, structura Fondului Social European este slaba: colaborarea dintre partenerii public-privat nu exista, iar cea dintre organizatiile patronale si sindicate este intr-o etapa incipienta.  Apoi, permanenta suspiciune de frauda ce planeaza asupra functionarilor publici din Autoritatea de Management a deter­minat o reglementare rigida si excesiva a domeniului, ducand la stabilirea unor relatii putin favorabile solicitantilor de finantari si consultantilor in cautare de informatii clare si proceduri simple.


Cereri depuse si evaluate pe liniile de finantare POSDRU



Sprijin financiar pentru ocupare

  • Cereri depuse: 32, valoare totala 4,76 mil. euro;
  • Cereri evaluate: 28, patru fiind inca in curs de evaluare;
  • Cereri selectate pentru finantare: 11, valoa­rea totala a ajutorului solicitat - 3,03 mil. euro.
Sprijin financiar pentru ocuparea

  • persoanelor din mediul rural
  • Cereri depuse: 8, valoare totala 0,7 mil. euro;
  • Cereri evaluate: 7, una in proces de eva­luare;
  • ­Cereri selectate pentru finantare: una, va­loa­rea totala a ajutorului solicitat - 0,02 mil. euro.
Programe de mentorat pentru tinerii angajati

  • Cereri depuse si finantate : una, valoare de 0,37 mil. euro.

Specializarea/perfectionarea
angajatilor proprii

  • Cereri depuse: 110, valoare totala solicitata de 22,6 mil. euro;
  • Cereri evaluate: 93, 17 inca in proces de evaluare;
  • Cereri selectate pentru finantare: 41, valoa­rea totala a ajutorului solicitat - 9,72 mil. euro.
Bani pentru sanatatea si siguranta angajatilor

  • Cereri depuse: 90, valoarea totala a ajuto­rului solicitat -10,98 mil. euro;
  • Cereri evaluate: 76, 14 inca in proces de eva­luare;
  • Cereri selectate pentru finantare: 51, valoa­rea totala a ajutorului solicitat - 6,34 mil. euro.
Sursa:www.financiarul.com