luni, 28 septembrie 2009

Basescu despre Masura 322 PNDR


Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit duminică, 27 septembrie a.c., la Oradea, cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale din judeţul Bihor. Mai jos va este prezentata partea din discurs referitoare la fonduri europene, masura 322, SAPARD, finantare nerambursabila:

“Este adevărat, Bihorul este o excepţie, prin multitudinea de proiecte prezentate şi aici, pot să vă spun, domnule preşedinte, ştiu că cea mai populară măsură este măsura 322. Probabil, raportul s-a făcut la SAPARD de s-a suplimentat finantarea europeana. Cu bani din bugetul de stat s-a făcut SAPARD-ul românesc pentru ca parte din proiecte să poată merge înainte, probabil aşa va trebui să facem cu măsura 322, care are o alocare de circa opt sute de milioane de euro, iar informaţiile mele sunt că la nivel naţional, solicitările pe măsura 322 sunt de peste patru miliarde de euro.

De aceea, va trebui în foarte scurt timp să acţionăm pe două planuri, la Bruxelles, pentru redistribuirea unor fonduri (nb fonduri europene nerambursabile) în cadrul bugetului de 32 de miliarde alocat României sau dacă nu vom reuşi acest lucru, pentru că aici trebuie să obţinem consensul tuturor statelor membre pentru o realocare a bugetului, pentru o redistribuire în interiorul bugetului alocat României, sau dacă nu, bugetul de stat trebuie să aibă în vedere pe anul 2010, o alocare care să permită aprobarea şi implementarea multor altor proiecte.

De ce mi se pare nou, de ce discut numai despre măsura 322? Pentru că este destinată mediului rural şi este unul din mecanismele de reducere a decalajelor dintre modul în care se trăieşte în mediul rural şi modul în care se trăieşte în mediul urban. Deci, din acest punct de vedere, vă asigur, domnilor primari, domnilor consilieri, că voi fi un susţinător al preluării măsurii 322 pe varianta românească dacă nu reuşim la Consiliul din decembrie să convingem Bruxelles-ul să privească la o realocare de resurse.

Ce vreau să înţelegeţi: România nu este în criză, deci nu suntem o ţară în care s-a întâmplat o nenorocire, suntem o ţară sau avem un buget care sau, în primul rând, psihologic, ne dezamăgeşte, pentru că toţi am fi dorit 2009 cu un buget mai mare decât 2008 să ne putem continua creşterea, dar nu trebuie să înţeleagă nimeni că România nu mai are potenţial de a continua creşterea, trebuie să ne continuăm creşterea până la nivel de 2007, pentru că asta e realitatea, am fi vrut un 2009 cu resurse mai mari decât în 2008, suntem în criză economică, dar nu suntem cu resursele la nivelul anului 2000 sau 2002 sau 2004 chiar.

Suntem mult deasupra potenţialului pe care îl aveam în 2004 chiar acum, în situaţie de criză. De aceea, vorbesc de capacitatea noastră, a Parlamentului, a Guvernului, de a redirija resursa financiară pentru ca programe de succes cum este 322 sau programul Fermierul să fie continuate cu efectele lor bune. Până la urmă, viaţa ne arată şi care sunt programele cele mai bune prin multitudinea de solicitări de accesare de bani cu aceste proiecte.

Aş trage o concluzie la problema criza economică, ea a lucrat ca un turnesol pentru a scoate la lumină exact deficienţele statului. Dacă am fi fost un stat reformat, optimizat din punct de vedere al costurilor, cu siguranţă acum nu am fi avut dezbaterea reducerii aparatului de stat, pe de o parte, şi ne-ar fi găsit criza cu multe resurse financiare eliberate pentru economia reală sau pentru dezvoltare. De aceea, aş spune, domnilor primari, domnilor consilieri, judecând şi local, priviţi cu multă grijă la resursele financiare pe care le aveţi, găsiţi soluţia ca pentru anul 2010, aparatul bugetar să-şi diminueze contribuţia la cheltuirea banilor publici, pe care îi aveţi în gestiune, acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi a început să se întâmple deja, şi la nivel central.

Aş spune că această criză ne arată cât de ascunsă era funcţionarea bugetofagă a statului, iar în momentul în care veniturile la bugetul de stat se diminuează, cu uşurinţă îţi dai seama că nu mai sunt bani nici pentru creşteri de salarii, nici pentru noi angajări şi începi să te gândeşti dacă instituţiile publice sunt locuri în care funcţionarii ineficienţi sau incompetenţi pentru funcţiile pe care au fost angajaţi mai pot să-şi continue activitatea şi aici răspunsul trebuie să-l dea fiecare dintre noi. Eu sunt partizanul eficientizării administraţiei prin menţinerea oamenilor competenţi.”

O noua operatiune in cadrul Axei Prioritare 2-POS CCE

In luna noiembrie se va lansa operatiunea 2.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor si crearea de noi locuri de munca pentru CD, a declarat Dana Gheorghe, director general ANCS, in cadrul Conferintei privind competitiile 2009 din 25 septembrie 2009.

La inceputul lunii octombrie va fi lansat spre consultare ghidul solicitantului.

Stadiul proiectelor pana la data de 11 septembrie 2009

Pana la aceasta data in cadrul Axei Prioritare 2, POSCCE, au fost depuse 640 de proiecte, din care:
  • 135 proiecte selectate
  • 75 proiectele contractate

40% dintre proiectele selectate au fost depuse in cadrul operatiunilor 2.3.1. “Sprijin pentru Start-up-uri si Spin-off-uri inovative” si 2.3.2. “Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor si crearea de noi locuri de munca pentru CD”

Astfel, in cadrul operatiunii 2.3.1. au fost selectate 25 de proiecte, iar 9 au fost contractate.

In cadrul operatiunii 2.3.2 au fost selectate 29 de proiecte. In momentul contractarii 7 dintre beneficiari au renuntat, din motive financiare, la finantare.

Pentru “intarirea capacitatii administrative” (operatiunea 2.2.4.), in prezent se afla in curs de evaluare 71 de proiecte.

Reprezentantii UE supervizeaza derularea proiectului ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges"


Pe 23 septembrie, la sediul Consiliului Judetean Arges, a avut loc vizita de lucru a reprezentantilor Uniunii Europene - Programul JASPERS si a unui numar de 20 de reprezentanti ai Ministerului Mediului. Principalul obiectiv al acestei vizite a fost derularea proiectului ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges".
In cadrul vizitei, Constantin Nicolescu, Presedintele Consiliului Judetean Arges si Aurelian Gheorghe, Seful UIP, au prezentat lucrarile aflate in derulare si aferente primei etape finantata din fonduri ISPA, in cadrul acestora fiind incluse urmatoarele zone: zona 6 - Pitesti, zona 7 - Topoloveni, zona 5 - Mioveni, zona 3 - Campulung, zona 4 - Rucar.

Un alt subiect dezbatut in cadrul acestei intalniri de lucru, a facut referire la raportul de elaborare a documentatiei aferente Aplicatiei pentru faza a II-a a proiectului, ce urmeaza a fi finantata din fonduri structurale FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala si in care sunt incluse urmatoarele zone: zona 1 - Curtea de Arges, zona 2 - Domnesti si zona 8 - Costetti.

Un alt punct important al acestei intalniri a fost vizita oficialitatilor la depozitul regional de deseuri solide Albota, in cadrul careia au avut loc probe demonstrative privind fixarea geomembranei si a geotextilului pe suprafata celulei nr.1 a noului depozit ecologic. In a doua parte a zilei, acestia au efectuat o vizita la groapa de gunoi de la Campulung, al doilea obiectiv major al investitiei ISPA, unde le-au fost prezentate lucrarile - inchiderea vechiului depozit si lucrarile aflate in momentul de fata intr-un stadiu avansat pentru finalizarea statiei de transfer cu facilitatile aferente - statia de compost, hala compartimentata pentru deseuri reciclabile, rezervoarele pentru colectarea levigatului si cel pentru apele reziduale.

La finalul vizitei, reprezentantii Uniunii Europene si cei ai Ministerului Mediului au apreciat modul pozitiv in care decurg lucrarile la Proiectul ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges", al carui beneficiar final este Consiliul Judetean Arges si au asigurat de sprijinul acestora in finalizarea elaborarii documentatiei aferente etapei a II-a.


Sursa:administratire.ro

sâmbătă, 26 septembrie 2009

PROCEDURA DE OBTINERE A GARANTIEI FGCR


PROCEDURA DE OBTINERE A GARANTIEI


Pentru obtinerea garantiei Fondului se procedeaza astfel:
  • Documentatia pentru obtinerea creditului se inainteaza bancii comerciale finantatoare;

  • Banca analizeaza documentatia, iar in cazul in care accepta sa deruleze operatiunea completeaza Solicitarea de garantare, conform Conventiei incheiate cu FGCR-IFN SA pe care o transmite Fondului, impreuna cu Declaratia clientului, si cu documentatia din dosarul de creditare, in copie;

  • Fondul analizeaza documentatia primita si in masura in care aceasta corespunde Normelor Metodologice proprii, acorda garantia in maxim 7 zile, respectiv 15 zile lucratoare, in functie de nivelul de competenta in aprobarea garantiei si semneaza cu Banca un Contract de garantare in favoarea beneficiarului creditului


FGCR-IFN SA nu acorda garantii bancilor pentru:

a). creditele care ar fi utilizate, chiar partial, la rambursarea de angajamente anterioare ale clientilor, sau credite deja contractate, cu exceptia creditelor acordate pe baza de novatie;

b). creditele acordate pentru constituirea stocurilor de cereale pentru comercializare;

c). beneficiarii de credite care, la data solicitarii garantiei, au credite restante si dobanzi neachitate la scadenta, din contracte anterioare;

d). beneficiarii de credite care, la data solicitarii garantiei, au datorii restante la bugetul de stat sau la bugetele locale, la fondurile speciale si la fondul de asigurari sociale;

e). beneficiarii de credit care inregistreaza pierderi la data solicitarii garantiei sau se afla in stare de incapacitate de plata, ori impotriva carora au fost introduse actiuni pentru declararea falimentului, cu exceptia agentilor economici care solicita suplimentarea de credite pentru finalizarea unor proiecte si care inca nu desfasoara activitati de productie;

f). beneficiarii de credit care se incadreaza in categoriile de risc "indoielnic" si "pierdere" conform reglementarilor in vigoare.


Pentru beneficiarii eligibili FEADR FEP, FEGA (administratia publica centrala/locala, beneficiari finantati din venituri bugetare si extra bugetare, etc.) care solicita doar SGB pentru avans, acordarea garantei se face fara analiza proprie de catre FGCR, pe baza urmatoarelor documente:

  • solicitarea de garantare,

  • referatul institutiei finantatoare,

  • documentul de aprobare a SGB-ului,

  • contractul de finantare nerambursabila APDRP si a

  • contractului incheiat cu banca.


Beneficiarii de credite/alte angajamente bancare, pot fi:

1). Persoane fizice/juridice beneficiare ale Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurala, Fondului European Piscicol si Fondului European de Garantare Agricola.
2). Producatori agricoli - persoane fizice autorizate, sau asociatii de fermieri constituite conform legii, ce lucreaza suprafete de teren agricol aflate in proprietate sau arendate pe baza de contract, cresc animale, realizeaza productie agricola, prelucreaza, comercializeaza produsele agricole obtinute sau executa lucrari agricole;

3). Producatori agricoli individuali inregistrati in Registrul exploatatiilor agricole;

4). Societati comerciale sau agricole cu capital privat sau majoritar privat, care desfasoara activitate agricola sau de procesare a produselor agricole;

5). Asociatii agricole constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole sau alte forme de asociere in agricultura si Legii cooperativelor agricole nr. 566/2004;

6). Asociatii agricole familiale, grupuri de producatori si cooperative agricole, constituite conform legislatiei in vigoare;

7). Consiliile locale si asociatii ale consiliilor locale - pentru proiecte de infrastructura rurala tehnico-edilitara si drumuri forestiere;

FGCR a garantat in acest an de trei ori mai multe credite decat in 2008!

FGCR – IFN SA(Fondul de Garantare a Creditului Rural) a acordat in perioada 1 ianuarie – 20 septembrie 2009 garantii pentru credite a caror valoare depaseste 200 milioane euro, cu o crestere de 3 ori fata de aceeasi perioada a anului 2008.

Din valoarea totala a creditelor garantate de Fond, creditele pentru productie au reprezentat 67,5%, adica peste 1.400 de proiecte finantate. In ceea ce priveste creditele pentru investitii 32,5%, adica 385 de proiecte.

In volumul total al creditelor pentru investitii, cele acordate beneficiarilor FEADR au o pondere de 87%. Fondul a acordat garantii in aceasta perioada, unui numar de 126 beneficiari ai FEADR, pentru credite a caror valoare depaseste 57 milioane euro, cu o crestere de 62 ori fata de aceeasi perioada din anul 2008.

Cele mai multe credite au fost finantate in cadrul Masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, respectiv 54% din totalul acestora.

Cresterile exponentiale inregistrate sunt urmare a actelor normative initiate si aplicate de MAPDR in anul 2009, in scopul facilitarii accesului la credite al fermierilor si beneficiarilor FEADR prin acordarea de garantii de catre FGCR – IFN SA.

Sursa : Biroul de presa al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

215 proiecte depuse in Regiunea Vest pentru finantare prin POR 2007-2013

215 de proiecte au fost depuse, pana in prezent, la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Vest (Organism Intermediar pentru implementarea Programului Operational Regional 2007-2013), in vederea solicitarii de finantare nerambursabila prin Programul Operational Regional 2007-2013 (POR 2007-2013). Alocarea financiara pentru Regiunea Vest este de 439,67 milioane euro.

Pana in acest moment, au fost contractate 52 de proiecte, valoarea finantarii nerambursabile a acestora fiind de 86,3 milioane euro, iar 91 de proiecte se afla in diferite faze de evaluare si selectie sau precontractare, avand o valoare a finantarii nerambursabile solicitate de 351,6 milioane euro.

In functie de axa prioritara si de domeniul de interventie in cadrul caruia au fost depuse proiectele, situatia centralizatoare a acestora poate fi consultata pe siteul adrvest.ro click aici

1,4 mld. euro zac in Trezorerie, pentru ca nu sunt proiecte sa-i absoarba


Romania a primit anul trecut 2,6 mld. euro de la UE si ar fi, daca scadem contributia sa obligatorie la bugetul Uniunii, un beneficiar net al fondurilor comunitare. Adevarul, dincolo de statistici, este altul. Doar 7% din totalul fondurilor structurale alocate de UE pentru proiecte concrete au ajuns in economie, restul zac in Trezorerie.

Este vorba despre 1,4 mld. euro, potrivit lui Stefan Ciobanu, directorul general al Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finantelor

Potrivit raportului Comisiei Europene privind bugetul din 2008, publicat marti, Romania a primit de la Uniune, in 2008, 2,6 mld. euro (1,6 mld. euro in 2007), contributia sa fiind de 1,2 mld. euro. Daca luam datele furnizate de Comisie, Romania este al cincilea beneficiar net al fondurilor Uniunii, dupa Franta, Germania, Spania si Italia.

Trebuie spus insa ca, peste un miliard de euro primiti de la UE s-au dus anul trecut spre platile directe pentru agricultori (s-au platit 106 euro pentru un hectar pentru care s-a solicitat si s-au aprobat plati directe).

Scazand platile directe, alocarile UE pentru Romania, intre 2007-2009, pentru cele sapte programe operationale (prin intermediul carora sunt dati, efectiv, banii pentru proiecte) au fost ceva mai mari de 5,6 mld. euro.

Din acesti bani au ajuns efectiv la Trezorerie si la Ministerul de Finante1,9 mld. euro, drept avansuri. Pentru ca banii de la UE sunt dati in doua moduri - se dau avansuri, dar majoritatea sumelor sunt, practic, decontari ale sumelor deja cheltuite pe proiecte. Asa se face ca, din totalul de 5,6 mld. euro alocati pentru proiecte, la 31 august 2009 doar 7% din sume (ceva peste 400 de milioane de euro) ajunsesera la beneficiar (ca avansuri sau rambursari ale cheltuielilor), in vreme ce 1,4 mld. euro stau inca in Trezorerie si asteapta aprobarea proiectelor.

"Am utilizat aproximativ 500 de milioane de euro (din suma de 1,9 mld. euro fonduri structurale varsata de UE Romaniei - n.n.) drept avansuri sau rambursari. Insa noi platim in fiecare luna si ne asteptam ca aceste sume sa creasca de la luna la luna. Nu vor spune ca avem o absorbtie spectaculoasa, dar ea va creste din ce in ce mai mult", spune Stefan Ciobanu.

Dificultatea in absorbtia fondurilor europene sta chiar in felul in care ele pot fi accesate. Ele sunt, practic, in mare, fonduri care deconteaza cheltuielile facute dupa ce proiectele au fost aprobate de autoritatile de management(cele care gestioneaza fondurile).

"Daca banii Uniunii ajung in Romania, din punctul de vedere al Comisiei Europene ei sunt absorbiti. Daca vorbim despre absorbtia interna, de plecare lor dintr-un cont al statului catre beneficiar, ei nu sunt absorbiti pana nu ajung la beneficiar", a explicat, marti seara, la un seminar al Revistei 22 privind o ipotetica iesire din criza cu ajutorul fondurilor nerambursabile, ministrul Vasile Puscas, seful Departamentului Afacerilor Europene.

"Inainte de a cere bani pentru proiecte UE, mergeti la banci"

Ministrul pentru IMM-uri, Constantin Nita, s-a plans, la acelasi seminar, ca bancile nu ii ajuta pe potentialii beneficiar ai fondurilor UE - fiindca aceste fonduri sunt nu doar decontari de cheltuieli, dar presupun si o cofinantare care poate ajunge si pana la 40% din proiect si, aproape intotdeauna, este nevoie de un imprumut bancar. Bogdan Baltazar, consultant financiar, spune insa ca, pentru a preveni aceste lucruri, potentialii benenficiari ar trebui sa mearga mai intai pe la o banca sa vada daca poate obtine un imprumut pentru cofinantarea obligatorie (in cazul in care nu are banii) inainte de a aplica pentru un proiect sau a obtine chiar banii UE.

Ieri Constantin Nita a revenit acuzand si nepasarea celor care ar fi putut fi potentiali beneficiari ai fondurilor UE. "Din 80 mil. euro, cat este valoarea contractelor semnate de IMM-uri pentru proiectele depuse anul trecut pentru fondurile europene pentru investitii, nu am facut plati decat de 300.000 de euro. Practic, pentru contractele pe care le-am semnat la inceputul anului cu intreprinzatorii, am primit putine cereri de rambursare. Firmele au stat si au asteptat sa se semneze contractele si pana atunci nu au facut niciun demers de implementare: sa se intereseze de banca finantatoare, de contractele pentru licitatie. De aceea ne trezim acum ca nu e gata hala in termenul stabilit sau nu e achizitionat utilajul."

Cat poate absorbi Romania din cele peste 18 mld. euro alocati fondurilor structurale intre 2007-2013? Nimeni nu poate da un raspuns acum. Fostul sef al Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocanea, este pesimist: "Sub 50%".

Fondurile UE

  • 5,6 mld. euro - alocarile totale ale UE pentru 2007-2009 pentru fondurile structurale (care finanteaza proiectele intreprinzatorilor sau ale statului)
  • 1,9 mld. euro, bani ajunsi efectiv in Romania pentru avansuri pentru fondurile structurale
  • 1,4 mld. euro, din cei 1,9 mld. euro stau in Trezorerie si asteapta proiecte
  • 7% din totalul alocarilor pentru 2007-2009 au ajuns efectiv la beneficiari
  • 2,6 mld. euro sunt banii primiti in 2008 de Romania de la UE (avansuri la fonduri structurale si plati directe pentru agricultura)
  • 1,2 mld. euro este contributia obligatorie a Romaniei la bugetul UE in 2008


Sursa:zf.ro

joi, 24 septembrie 2009

FEADR:Numarul tinerilor fermieri va creste

Numarul tinerilor tulceni care doresc sa dezvolte afaceri in mediul rural se va dubla cel putin, potrivit vicepresedintelui Organizatiei judetene a PSD Tulcea, Ion Balan, care este in acelasi timp presedintele Ligii Fermierilor din judet.
Pana in momentul de fata, potrivit lui Ion Balan, doar 14 tineri tulceni au depus proiecte pentru finantare prin masura 112 a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), insa numarul celor care doresc sa acceseze aceasta masura va creste la urmatoarea sesiune de depunere a proiectelor.

“Din informatiile pe care le avem, numarul tinerilor din judet care vor sa beneficieze de programul «Instalarea tinerilor fermieri» se va dubla cel putin la urmatoarea sesiune de proiecte. Ceea ce ii incurajeaza pe tineri acum este faptul ca au vazut colegi de generatie care au reusit prin aceasta masura si important este ca ei sa aiba incredere in proiectele lor”, a declarat Ion Balan intr-o conferinta de presa sustinuta recent.

La randul sau, directorul Departamentului pentru Agricultura din PSD Tulcea, Costel Petcu, a afirmat ca valoarea totala a celor 14 proiecte depuse pe masura 112 a FEADR este de 317.949 euro, 60% din aceasta suma fiind deja platita beneficiarilo

luni, 21 septembrie 2009

Finantare formare profesionala


Agenţii economici care doresc să îşi califice profesional salariaţii, pot opta pentru accesarea de fonduri europene prin depunerea de cereri în cadrul schemei de ajutor "Bani pentru formare profesională" din Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane(POSDRU). Obiectivul programului este acela de a îmbunătăţi tranziţia de la şcoală la viaţa activă, de a dezvolta capacitatea întreprinderilor prin sprijinirea creşterii nivelului de calificare al angajaţilor, de a creşte nivelul de perfecţionare, respectiv specializare a angajaţilor şi de a îmbunătăţi accesul şi participarea la formarea profesională continuă.

Solicitanţii eligibili ai acestui program sunt întreprinderile ai căror angajaţi participă la programe de formare profesională continuă. Activităţile eligibile în cadrul acestei scheme de ajutor sunt cele care vizează formarea profesională generală şi specifică a angajaţilor proprii întreprinderii solicitante. Valoarea minimă a unei cereri de ajutor reprezintă echivalentul în lei a 10.000 de euro, iar plafonul maxim al ajutorului reprezinta chivalentul in lei a doua milioane de euro pentru o intreprindere pentru 2 ani consecutivi.

Contribuţiile beneficiarilor în cadrul schemei de ajutor "Bani pentru formare profesională" sunt de 20 la sută pentru formare generală şi de 55 la sută pentru formare specifică, în cazul întreprinderilor mici. În ceea ce priveşte întreprinderile mijlocii, acestea trebuie să contribuie cu 30 la sută din valoarea cererii totale de finanţare, pentru formare profesională generală şi cu 60 la sută pentru formarea specifică. Întreprinderile mari vor contribui cu 40 la sută pentru formare generală şi cu 75 la sută pentru formare specifică.

Cererile pot fi depune în mod continuu până la utilizarea fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 30 octombrie.

Accesarea fondurilor europene simplificata-noi masuri privind Certificatul Constatator

Confom unui comunicat al OI IMM, in perioada grevei magistratilor, in situatia in care solicitantul trebuie sa inregistreze un nou cod CAEN pentru apelurile de proiecte „Sprijin financiar de pana la 1075.000 lei pentru investitii realizate de intreprinderile mici si mijlocii” si „Sprijin pentru implementarea standardelor internationale”, se va accepta ca la depunerea Cererii de finantare, Certificatul constatator emis de ORC (in conditiile mentionate in Ghid) sa fie insotit de dovada depunerii la ORC a solicitarii de modificare/suplimentare a codurilor CAEN existente, urmand ca noul Certificat sa fie depus in termen de 10 zile de la declararea eligibilitatii proiectului.

sâmbătă, 19 septembrie 2009

Promisiunea privind 25.000 de euro pentru tinerii fermieri e o realitate

Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, si-a exprimat regretul ca democrat-liberalul Vasile Blaga, ministrul Dezvoltarii, nu a putut fi prezent, alaturi de el, in judetul Arges, pentru a vedea cum zeci de tineri au accesat, prin masura europeana 112, fonduri de cate 25.000 de euro pentru a-si construi o ferma.

Ilie Sarbu a dorit astfel sa reactioneze fata de unele afirmatii ironice facute de Vasile Blaga la o emisiune televizata care se referea la promisiuni ale liderului PSD, Mircea Geoana, candidat la Presedintie, intre acestea fiind acordarea a 25.000 de euro pentru cei care doresc sa se instaleze in mediul rural sau a unor utilaje cu GPS.

"Imi pare rau ca prietenul meu Vasile Blaga nu a putut participa astazi alaturi de mine si presedintele PSD, Mircea Geoana, in judetul Arges, pentru a vedea ca aceasta promisiune de 25.000 de euro nu este o gluma, ci este o realitate, iar de acest program au beneficiat pana in prezent zeci de tineri", a declarat Ilie Sarbu.

El a argumentat ca sunt 661 de proiecte depuse in cadrul acestui program, fiind contractate 447 de proiecte in valoare de noua milioane de euro.

In ceea ce priveste utilajele din domeniul agricol, ministrul de resort a subliniat ca cele mai multe dintre acestea au standarde de calitate chiar mai ridicate decat cele invocate in gluma de Vasile Blaga, fiind dotate, intre altele, cu instrumente de stabilit umiditatea sau anumita cantitate la hectar, dar si cu GPS.

Ilie Sarbu l-a invitat la un dialog amical pe Vasile Blaga pentru a-i arata cat este gluma si cat realitate. Masura 112 "Instalarea tinerilor fermieri", la care s-a referit ministrul Agriculturii, face parte din masurile implementate incepand cu anul 2008 in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

Programul are un cost total de 337,2 milioane euro si o cheltuiala publica tot de 337,2 milioane euro (fonduri de la UE si bugetul national).

luni, 14 septembrie 2009

Soseaua principala din Agnita va fi modernizata cu fonduri europene



"Este un proiect care s-a depus pe o axa foarte solicitata. Pe aceasta axa avem depuse 46 proiecte ce depasesc 300 de milioane de euro. O parte din ele au fost respinse, 17 de proiecte sunt pe lista de asteptare. Agnita este o primarie mica, a fost o mare indrazneala. Poate sa fie un model si pentru alte localitati", a declarat Simion Cretu.

Acesta a semnat marti, cu primarul orasului, Radu Marius Curcean, contractul de finantare nerambursabila pentru reabilitarea si modernizarea singurei si principalei sosele din orasul Agnita, Proeictul "Reabilitarea si modernizarea arterei principale a orasului Agnita” reprezinta cea mai mare investitie din Agnita din ultimii 20 de ani. Agnita este cel de al treilea oras din tara care isi reabiliteaza drumurile prin Programul Operational Regional. In judetul Sibiu, Agnita este singura localitate care a castigat o asemenea finantare. Celelalte doua proiecte au fost realizate de Consiliul Judetean si vizeaza drumuri judetene.

Finantarea de sase milioane euro (reprezentand 25,5 milioane lei) reprezinta intregul buget orasului Agnita pe patru ani. Proiectul a avut, initial, 1.200 de file. Impreuna cu proiectul tehnic si clarificarile din fiecare etapa, depaseste astazi 2.500 de file pentru fiecare exemplar, conform datelor puse la dispozitie de primaria locala. Proiectul Agnitei a fost cel de-al saptelea proiect depus in regiunea Centru si al doilea proiect castigat din judetul Sibiu. Proiectul are in vedere reabilitarea strazilor Mihai Viteazu (de la intrarea in oras), 1 Decembrie, Republicii si Avram Iancu (pana la iesirea din oras) si reabilitarea retelelor de apa-canal aflate sub corpul drumului. Conform proiectului, se va reface intreaga structura a arterei principale, astfel incat aceasta sa poata suporta cresterea traficului si cresterea greutatii vehiculelor, odata cu finalizarea lucrarilor la cele doua autostrazi care traverseaza judetul.

De asemenea, de la un capat la celalalt al orasului vor fi trotuare moderne, prevazute cu facilitati pentru persoanele cu dizabilitati. Pe ambele parti ale drumului, in apropierea trotuarelor, se vor realiza piste pentru biciclisti, care vor fi marcate si semnalizate corespunzator. Totodata, numarul de locuri de parcare amenajate si marcate va fi dublat, iar statiile de autobuz vor fi si ele refacute si amenajate. Durata proiectului este de 25 de luni de la semnarea contractului de finantare. Drumul judetean DJ 106 si artera principala a orasului Agnita, ambele modernizate cu fonduri europene, vor constitui cea mai scurta legatura intre Coridorul IV Pan European (frontiera Nadlac - Arad - Deva - Sibiu - Ploiesti - Bucuresti) si Autostrada Transilvania (frontiera Bors - Cluj Napoca - Tg. Mures - Brasov - Ploiesti).

Prin aceasta investitie, Agnita poate continua polarizarea economiei din centrul si estul judetului Sibiu (este singurul oras cu potential real de crestere economica din aceasta parte a judetului). Beneficiile se vor extinde insa pe toata Valea Hartibaciului, cu atat mai mult cu cat artera principala a orasului Agnita si apoi DJ 106 este singurul drum de legatura intre toate localitatile (Rosia, Nocrich, Marpod, Altana, Barghis, Chirpar, Agnita, Bradeni, Iacobeni, Merghindeal, Bruiu).

Ministerul Agriculturii vrea sa prelungeasca termenul acordarii cofinantarii nerambursabile pentru proiectele SAPARD



Ministerul Agriculturii vrea sa prelungeasca termenul de plata pentru acordarea cofinantarii publice nerambursabile destinata proiectelor de investitii din cadrul programului SAPARD pana la 31 decembrie 2010, pentru a evita neabsorbirea a circa 163 milioane lei.
Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinantarii publice nerambursabile pentru proiectele de investitii din cadrul Programului SAPARD, suma stabilita se ridica la 1.029.000.000 lei. Din aceasta suma, au fost contractate proiecte in valoare de 974 milioane lei.

"Dat fiind incapacitatea beneficiarilor de a implementa proiectele angajate, au fost reziliate proiecte in valoare de circa. 199 milioane lei, rezultand astfel o utilizare efectiva de circa 775 milioane lei, adica 75% din valoarea alocata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 59/2006", potrivit Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Astfel, in prezent, din totalul de 1.239 proiecte contractate de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) incepand cu anul 2006 avand cofinantare publica nerambursabila de 974 milioane lei, 621 proiecte, avand cofinantare publica nerambursabila de 267 milioane lei, sunt finalizate.

Pe langa acestea 434 proiecte, avand cofinantare publica nerambursabila de 508 milioane lei, se afla in curs de executie. De asemenea, 184 proiecte, avand cofinantare publica nerambursabila in valoare totala de 199 milioane lei, raportul contractual a incetat, in principal din motivul imposibilitatii de sustinere a cofinantarii din partea beneficiarilor.

"In situatia actuala exista riscul ca unele dintre proiectele incluse in categoriile de mai sus sa nu fie finalizate in termenele mentionate in contractele de finantare sau in actele aditionale, fapt ce poate conduce la neindeplinirea obiectivului propus prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 59/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv continuarea procesului de reforma a sectorului agroalimentar, precum si asigurarea unei actiuni tranzitorii intre Programul SAPARD si FEADR", se arata in datele MAPDR.

Gheorghe Hagi s-a calificat în Liga fondurilor europene

Fostul fotbalist a început o investiţie de modernizare a Hotelului Iaki de 4 milioane de euro, din care 1,22 milioane sunt bani europeni.

Gheorghe Hagi, care ocupa anul trecut poziţia 286 în Top 300 Capital, cu o avere estimată între 16 şi 18 milioane de euro, a reuşit să obţină fonduri europene, în valoare de 1,22 milioane de euro. Banii vor fi utilizaţi la modernizarea Hotelului Iaki din Mamaia, care e proprietatea fostului fotbalist. Conform cererii de finanţare din fonduri UE, hotelul va avea, în urma investiţiilor, o „sală de conferinţe mare, unică în zona litoralului românesc”, scrie revista „Capital”.

Încă o stea la Iaki

Unitatea de primire turistică, ce în prezent are 122 de camere şi apartamente, totalizând 244 de locuri, va ajunge în urma lucrărilor de modernizare şi extindere la 149 de camere. Totodată, în urma investiţiei, gradul de clasificare se va mări la 5 stele.

Banii europeni au fost obţinuţi prin intermediul Programului Operaţional Regional. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 4 milioane de euro, din care contribuţia lui Gheorghe Hagi este de 1,6 milioane de euro, la care se adaugă alte 1,19 milioane de euro sub formă de cheltuieli neeligibile.


Altfel spus, beneficiarul contribuie cu 2,79 mi lioane de euro pentru a obţine 1,22 milioane de la UE. Conform revistei „Capital”, durata contractului de finanţare este de un an, lucrările urmând să fie finalizate până la 15 aprilie anul viitor.

Până în prezent, nu a fost efectuată nicio plată pentru acest proiect, fondurile europene fiind însă pe drum, potrivit datelor Autorităţii de Management a Programului Operaţional Regional, instituţie aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale.

Documentaţia privind proiectul de modernizare şi cererea de finanţare a fost depusă de proprietarul hotelului, SC Hagi Sport SRL. Gheorghe Hagi nu a dorit să ofere detalii referitoare la investiţie, mai scrie revista „Capital”.

Nici managerii hotelului nu au dorit să facă declaraţii pe marginea subiectului, precizând că mai multe informaţii vor fi făcute atunci când lucrările de modernizare vor ajunge într-un stadiu mai avansat.

Hotelul Iaki a avut anul trecut o cifră de afaceri de trei milioane de euro, similară celei din anul precedent. În schimb, profitul a scăzut cu 20%.


EFECTE

Criza reduce tarifele de cazare în Bucureşti şi pe litoral cu până la 30%

În acest an, turbulenţele financiare i-a pus pe hotelieri într-o situaţie nemaiîntâlnită în ultimii ani. Mai exact spus, aceştia au fost nevoiţi să reducă tarifele de cazare până la 30% pentru a putea supravieţui.

Potrivit unui studiu realizat de Captain Go, cele mai mari scăderi de tarife au fost înregistrate în Capitală, cea mai dinamică piaţă a ospitalităţii, dependentă în mare măsură de turismul de afaceri.

Lovitura dată de criză acestui segment a dus la reducerea gradului de ocupare a hotelurilor cu până la 40% anul acesta, obligând hotelierii să opereze scăderi semnificative de tarife pentru a-şi păstra clienţii.

Cei mai afectaţi au fost proprietarii unităţilor de cazare clasificate cu trei şi patru stele. Astfel, tariful pentru o cameră standard a scăzut de la 160 de euro la mai puţin de 120 euro, în cazul unui hotel de patru stele din Capitală.

Şi pe litoral s-a simţit criza, mai ales la unităţile de trei stele. Cea mai mică scădere a tarifelor s-a înregistrat la hotelurile din provincie.


sursa:evz.ro

vineri, 11 septembrie 2009

Buldozere si aparate de sudura din fonduri europene

Firma Domustherm din Zlatna, judetul Alba, care monteaza centrale termice, instalatii termice, apa, canalizare, sanitare, instalatii electrice de joasa tensiune, si care anul trecut a inregistrat o cifra de afaceri de peste 296.000 de euro, a aplicat anul trecut pentru fonduri europene de 120.000 de euro pentru achizitionarea a doua excavatoare, aparate de sudura si echipamente necesare pentru lucrarile de canalizare.

"Vrem sa achizitionam utilaje: doua excavatoare, unul de mici dimensiuni si altul de mari dimensiuni, precum si aparate de sudura, in general masini si utilaje specifice lucrarilor de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat.

Am apelat la fonduri europene pentru ca imi sunt acoperite 70% din investitii. Un alt motiv a fost acela ca acum lucrez cu utilaje inchiriate care sunt destul de scumpe, iar prin intermediul fondurilor europene vreau sa achizitionez utilaje performante", spune Marius Pop, administratorul Domustherm, care a infiintat firma in urma cu noua ani, dupa ce a lucrat in cercetare geologica.

Proiectul "Achizitionare masini si utilaje specifice lucrarilor de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat" are o valoare totala de peste 200.000 de euro.

"Anul trecut, cand am realizat proiectul am luat in calcul trei luni de implementare, avand in vedere ca este vorba doar de achizitie de echipamente. Deoarece a trecut un an pana la semnarea contractului cu ADR Centru (adrcentru.ro) si datorita climatului economic actual, vrem sa prelungim aceasta perioada de implementare. Am depus in acest sens un act aditional la ADR Centru si asteptam un raspuns", sustine Pop.

El spune ca a dat anuntul pentru achizitia de utilaje. De posibilitatea accesarii de fonduri nerambursabile, Pop a aflat din presa. "Din presa am aflat de aceste fonduri europene. Am mers la ADR Centru, mi-au explicat ce am de facut si apoi am mers la o firma de consultanta." Clientii principali ai firmei sunt anul acesta primariile. "Avem mai multe lucrari pentru primarii de la care incasam mai greu banii. Anul trecut nu imi faceam probleme ca nu voi avea cum sa acopar partea de cofinantare, acum avand bani nerecuperati de la clienti si cu creditele care se dau foarte greu cu garantii mari, este mai greu sa implementam proiectul."

"Am scazut preturile fata de anul trecut. Nu mai discutam de profit cum am inregistrat in anii anteriori, sa mearga firma si sa trecem de anul acesta", explica Pop.

Cine ia banii:

Compania: Domustherm, jud. Alba

Obiect de activitate: servicii de montare centrale termice, instalatii termice, apa, canalizare, sanitare, instalatii electrice de joasa tensiune

Proiectul: "Achizitionare masini si utilaje specifice lucrarilor de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat"

Valoarea totala a proiectului: 200.000 de euro

Suma pe care o primesc de la UE: 120.000 de euro

Cifra de afaceri in 2008: peste 296.000 de euro