Fondurile UE trebuie absorbite treptat

Absorbtia fondurilor europene trebuie reluata treptat pentru ca sumele sunt mari fata de potentialul economiei romanesti, fata de capacitatea de absorbtie dovedita pana in prezent, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

"Fondurile de la UE sunt foarte mari si fata de potentialul economiei romanesti, si fata de ce am dovedit pana acum ca putem sa absorbim. Trebuie o reluare treptata, pentru ca economia nu este pregatita sa absoarba mai repede", a spus Isarescu.

El a explicat ca o relaxare prudenta are in vedere si banca centrala in privinta rezervelor minime obligatorii constituite de banci, care au devenit din pasive ale bancilor active, transmite Mediafax.



Guvernatorul BNR a precizat ca soldul rezervelor minime se cifreaza undeva la 10-11 miliarde euro.

Consiliul de Administratie al BNR a decis, marti, sa reduca cu 0,5 puncte procentuale rata dobanzii de politica monetara, de la 9,5% la 9%, incepand cu 1 iulie, si sa scada ratele rezervelor minime obligatorii cu 5 puncte pentru valuta, la 35% din pasivele bancilor, si cu 3 puncte pentru lei, la 15%.

Analistii considera ca reducerea ratei dobanzii de politica monetara si a rezervelor minime obligatorii de catre BNR , prin care s-au eliberat aproximativ doua miliarde de euro, va conduce, initial, la scaderea dobanzilor pe piata interbancara si, ulterior, a ratelor la creditele acordate de banci.

Situatia fondurilor europene pentru IMM

Aproximativ 90% din cele 600 de IMM-uri care au primit aprobarea pentru proiectele depuse anul trecut spre accesare de fonduri europene pentru investitii, consultanta, implementarea standardelor internationale si accesul pe noi piete, au semnat contractele.

Doar 37 de IMM-uri au renuntat la semnarea contractelor, majoritatea celor care s-au retras din cursa pentru fonduri fiind din domeniul constructiilor, aceasta fiind unul dintre sectoarele cele mai afectate de criza economica.

"Firmelor de constructii le este frica de investitii in acesta perioada. Avem in acest moment 528 de contracte semnate plus 37 de renuntari", spune Laura Marusca, director in cadrul Directiei Generale pentru IMM, din cadrul ministerului de resort.
Beneficiarii fondurilor europene trebuie sa vina cu investitia initiala in proiect, dupa care li se returneaza din bani europeni contravaloarea sumei cheltuite.
In aceste conditii, numarul mare de IMM-uri care au semnat contractele reprezinta un semn ca firmele mici si mijlocii dispun inca de bani sau au acces la credite bancare.
Anul trecut au depus proiecte 1.740 de IMM-uri, din care 626 au fost aprobate, valoarea fondurilor europene alocate insumand circa 100 mil. euro. Perioada de evaluare prelungita la aproape un an si schimbarea climatului economic au pus firmele in dificultatea de a derula proiectele. "Firmele ne solicita o reorganizare a calendarului de investitii pentru a putea sa se incadreze in derularea proiectului conform actualelor conditii", explica Marusca.
Obtinerea anevoioasa a unui credit pentru asigurarea partii de cofinantare este principala cauza pentru intarzierea proiectelor. Este si cazul companiei Sigapress din Odorheiul Secuiesc, specializata in constructii, renovari si restaurari. Firma a depus in 2008 la sfarsitul lunii mai un proiect pentru achizitionarea de echipamente si utilaje necesare activitatii de constructii, valoarea acestora ridicandu-se la 1,8 mil. lei (circa 400.000 de euro), din care contributia proprie este de peste 890.000 de lei (200.000 de euro).

"Nu am renuntat inca la proiect cu toate ca este dificil de derulat o astfel investitie anul acesta, mai ales in domeniul constructiilor. Ne lovim de problema obtinerii unui credit. Am gasit o banca dispusa sa ne acorde finantarea in conditii avantajoase si dupa trei luni am aflat ca nu ni se va mai aproba dosarul, fara a primi explicatii. Este mai greu, dar vom face investitia din fonduri proprii si nu vom renunta la fondurile europene. Incercam sa incheiem parteneriate cu alte firme de constructii pentru a rezista pe piata", spune Imre Szilagy, administratorul firmei de constructii Sigapress.
Anul acesta, de la deschiderea liniilor de finantare pentru investitii in luna iunie, pe site-ul Ministerului pentru IMM s-au inscris peste 500 de firme, din care 200 au depus proiectele si se afla in faza de evaluare. Fondurile europene pentru investitii din acest an sunt de 200 mil. euro.

Sursa zf.ro

Fondurile europene- în pericol!

Primul-ministru Emil Boc a atras azi atenţia că procedurile pentru absorbţia banilor europeni trebuie să fie urgentate, în caz contrar, riscăm să piardem bani din fondurile de preaderare PHARE, ISPA şi SAPARD, din cauza unor întârzieri înregistrate în anumite proiecte.

Premierul a arătat că discuţia cu autorităţile locale din judeţele Argeş şi Suceava privind stadiul proiectelor de investiţii, din şedinţa de azi a Guvernului, se va concentra asupra absorbţiei fondurilor UE.

Boc a cerut autorităţilor locale să se asigure că procedurile pentru contractarea fondurilor, inclusiv în agricultură, vor fi încheiate la termen.

Şeful Executivului a decis recent ca la fiecare şedinţă de guvern să fie invitate conducerile judeţelor în care se realizează lucrări de infrastructură din fonduri europene, guvernamentale şi locale pentru a raporta stadiul acestora şi a rezolva, în prezenţa miniştrilor, problemele care apar.

La şedinţa de săptămâna trecută a Executivului au fost chemate autorităţile locale din judeţele Iaşi şi Timiş, şeful Guvernului solicitând atunci ca etapele între aprobarea şi semnarea unui contract cu fonduri europene să fie urgentate.


Accesarea fondurilor

Bani europeni,fonduri structurale europene doar pentru 10% din piaţa IT

În lipsa unor investiţii solide pe bani publici, jucătorii din IT-ul local îşi pun speranţa, pentru relansarea industriei, în proiectele finanţate din fonduri europene, însă banii disponibili pentru semestrul al doilea din această sursă nu depăşesc 27 milioane de euro. La aceştia se adaugă aproape 100 milioane de euro, aferente proiectelor selectate până acum şi care urmează să fie dezvoltate, dar suma totală ce va ajunge în industrie reprezintă mai puţin de 10% din valoarea pieţei de IT, estimată de compania de cercetări IDC pentru anul acesta la 1,5 miliarde euro.

Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), în acest moment sunt în curs de evaluare proiecte depuse pentru patru operaţiuni, în cadrul cărora companii private au solicitat 12,6 mil. euro (54,3 mil. lei), iar instituţiile publice vor putea obţine maximum 13,8 mil. euro (59,5 mil. lei), sumele solicitate fiind cu mult mai mari.

“Guvernul poate contribui la depăşirea momentului de criză, însă, în lipsa investiţiilor statului, ar fi bine dacă ar începe să se deruleze măcar proiectele finanţate din fonduri europene. În S1 au mai fost proiecte reportate din 2008, dar dacă lucrurile continuă aşa, S2 va avea un declin mai mare”, este de părere Bogdan Cocora, managing director al celui mai mare furnizor de servicii IT din piaţă, S&T. Acesta speră, totuşi, că trimestrul al patrulea va aduce o serie de investiţii, întrucât companiile îşi vor cheltui atunci bugetele restante. Reprezentanţii producătorului de soft TotalSoft sunt ceva mai optimişti şi văd o scădere a pieţei în S2 de numai 5%.

“Va fi mai bine pentru că au început să se aprobe proiecte din fonduri structurale şi pentru că, în toamnă, estimez că firmele vor mai derula proiecte, întrucât se mai acordă finanţări, spre deosebire de situaţia din primăvară, când a fost un blocaj”, a spus Bogdan Muşat, director de strategie şi marketing al TotalSoft. Zemi Apfelbaum, directorul general al producătorului de software Wizrom, apreciază că partea a doua a anului va fi în linie cu situaţia înregistrată anul trecut în S2.

Potrivit reprezentanţilor MCSI, în prima parte a acestui an a fost semnat contractul de finanţare cu Ministerul Sănătăţii, ce vizează realizarea prescripţiei electronice cu valoarea finanţării nerambursabile de 16,5 mil. euro (71 mil. lei). În plus, au fost selectate proiecte realizate de autorităţi publice, în valoare de 81,4 mil. euro (345,8 mil. lei), şi 162 de proiecte realizate de IMM-uri şi ONG-uri, în valoare de 1,6 mil. euro (7 mil. lei).

Dacă jucătorii din software şi servicii speră la evoluţii mai bune decât în prima parte a anului, cei din distribuţia de produse IT&C se bazează mult pe revenirea apetitului pentru consum. Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, vede şi pentru T3 o evoluţie similară celei de până acum, însă o scădere mai mică, de numai 20-30% în ultimele trei luni. În primele şase luni, piaţa de soft şi servicii a înregistrat un declin de 10-20%, în timp ce hardware-ul a scăzut la jumătate.

Fonduri europene-Clinica oftalmologica

Clinica oftalmologica dotata cu fonduri europene

Un medic din Bucuresti a obtinut un sprijin nerambursabil de 91.000 de euro. Calin Ciubotaru a apelat la fonduri UE in vederea achizitiei de echipamente pentru cabinetul sau oftalmologic, printre care si un microscop chirurgical.

Intreprinzatorul din Bucuresti a pornit la drum, impreuna cu sotia lui, in 2002 cand au deschis un cabinet de medicina primara. Catalin Ciubotaru este specializat in medicina de familie, iar sotia sa este medic oftalmolog. "Daca la inceput erau doar doi angajati, acum avem 11 oameni, iar majoritatea sunt medici specialisti.

Pe o parte dintre ei i-am angajat atunci cand am luat decizia accesarii de fonduri europene", povesteste medicul. El marturiseste ca a apelat la finantare europeana pentru a cumpara aparate de ultima generatie pentru cabinetul sau. "M-am gandit sa profit de aceasta oportunitate, iar in iunie 2008 am depus actele", spune Ciubotaru. Dupa un an, medicul a semnat contractul.

Echipamente pentru copii

El a obtinut o finantare de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile a proiectului, adica 91.000 de euro. Contributia sa a fost de 30% din costurile eligibile, mai precis 39.000 de euro.

Pe langa aceste cheltuieli sunt incluse si costurile care nu pot fi decontate din banii europeni, precum plata TVA. Astfel, contributia beneficiarului a crescut cu 27.800 de euro.

"Daca as include si costurile care nu sunt eligibile, atunci as putea spune ca am platit aproape jumatate din proiect", considera el. Cheltuielile neeligibile si partea de 30% din valoarea eligibila a proiectului vor fi suportate integral din resurse proprii.


Accesarea fondurilor, o procedura laborioasa

Ciubotaru spune ca va lua aparate speciale pentru chirurgia cataractei, printre care si un microscop oftalmologic. "Il vom putea folosi pentru interventiile chirugicale pentru vindecarea strabismului sau pentru tumorile pleoapelor", mai adauga el.

Aparatele, cumparate din Germania si din Japonia, urmeaza sa soseasca la sfarsitul lunii iulie sau in august, pentru ca de abia s-a incheiat licitatia pentru achizitionarea lor.

Ciubotaru a apelat la o firma specializata pentru intocmirea proiectului. "Pentru a evita neplacerile, am incheiat un contract ce se intinde pe toata perioada derularii procesului de accesare a fondurilor, de la strangerea documentelor pana la implementare", povesteste el.

Singura problema intampinata a fost numarul foarte mare de documente si avize. "Am primit sprijin de la autoritatea de management, am gasit raspunsuri pentru toate solicitarile mele", spune Ciubotaru. Desi a bugetat investitia la cursul leu/euro de acum un an, deprecierea leului nu l-a afectat.

"Am reusit sa ma incadrez in limitele financiare stabilite, pentru ca aceasta criza economica a facut ca echipamentele sa se ieftineasca destul de mult", afirma el.

Acte necesare:

- Cererea de finantare;
- Actul de imputernicire (in original);
- Declaratia de eligibilitate;
- Declaratia de angajament privind contributia proprie;
- Certificatul de inregistrare al solicitantului;
- Certificatul constatator;
- Actul constitutiv (copie);
- Planul de afaceri.

Sursa: Adevarul