Totul despre Programul National de Dezvoltare Rurala-PNDR(FEADR)

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 - 20013 a fost aprobat miercuri 20 februarie 2008.

Odată cu aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, România va primi din partea Uniunii Europene un prim avans de 3,5% din valoarea totală alocată de cca 8 miliarde Euro, în vederea începerii primelor acţiuni de finanţare.

IMPORTANT (de citat in proiectele pe care le veti depune)

Profilul României:

Teritoriu: 238 000 km2 (6% din suprafața UE, al doilea nou stat membru ca mărime – după Polonia)
PIB: 34% din media EU-25 (cifrele din 2005) (Aceasta reprezintă <1% din PIB-ul total al UE.) Populația: 21 de milioane Zone rurale: 87,1% din teritoriu și 45,1% din populație (în conformitate cu definiția acestora la nivel național). Utilizând definiția standard a OCDE, pentru a permite comparația cu alte state membre, România apare cu o populație rurală semnificativ mai numeroasă decât media. Sectorul agricol: sectorul agricol este mai important decât în majoritatea celorlalte state membre, întrucât 32% din populație lucrează în agricultură și silvicultură, contribuția acestora reprezentând 12,1% din PIB în 2006 (13,6% la VAB totală). Cu toate acestea, productivitatea este foarte redusă (o indicație a acestui fapt o constituie raportul de 63 UMA/100 ha dintre forța de muncă utilizată și suprafața cultivată), iar deficitul balanței comerciale în domeniul produselor agro-alimentare continuă să crească (1,3 miliarde de euro în 2005). Agricultura în România se caracterizează în principal prin structura sa duală: un număr mic de persoane juridice, majoritatea ferme mari de tip comercial (18 263 de asemenea ferme, cu o suprafață medie de 269 ha, însumând 34,5% din SAU), ceea ce înseamnă că sub 0,5% din exploatații constituie peste o treime din SAU, iar restul de 99,5% reprezintă două treimi din SAU. Aproximativ 3 milioane de exploatații care acoperă circa 30% din terenurile agricole se consideră că practică exclusiv o agricultură de subzistență. SAU: 14,7 milioane ha (61,8% din suprafața totală a țării). Teren arabil 63,9% - culturi principale: cereale, oleaginoase; fânețe 33%; creșterea bovinelor, ovinelor și porcinelor are loc în principal la ferme de dimensiuni reduse. Silvicultură: 6,7 milioane ha (28,3% din suprafața totală a țării). Se caracterizează prin fragmentarea proprietății ca urmare a restituirii terenurilor naționalizate, ceea ce grevează asupra gestionării corecte a pădurilor. Industria alimentară: peste 11 000 de societăți, care reprezintă 7% din VAB națională și oferă locuri de muncă pentru 3,5% din populația activă. Numai 1% dintre întreprinderi au peste 250 de angajați, iar două treimi dintre acestea sunt microîntreprinderi cu mai puțin de 9 angajați. Una dintre problemele esențiale este respectarea standardelor UE.

Industria de prelucrare a lemnului: contribuie cu 3,5% din PIB și oferă locuri de muncă pentru 84 000 de persoane. Zonele de munte reprezintă 30% din teritoriul național. Alte zone defavorizate reprezintă 12% din teritoriul național, inclusiv Rezervația Biosferei Delta Dunării. În total, ZD reprezintă 42% din teritoriul național (34,5% din SAU). România dispune de un mediu natural bogat și o mare biodiversitate, incluzând Munții Carpați, Rezervația Biosferei Delta Dunării și 300 000 ha de păduri virgine. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă aproximativ 47% din teritoriul național. Aproximativ 2,4 milioane ha din fânețele seminaturale ale țării sunt clasificate ca zone cu valoare naturală importantă (VNI). Zonele rurale se caracterizează printr-o populație dispersată și printr-o infrastructură de calitate foarte scăzută (numai 33% dintre rezidenții zonelor rurale sunt conectați la rețeaua de alimentare cu apă, numai 10% la sistemul de canalizare și numai 10% din drumurile de țară sunt de calitate adecvată). Infrastructura socială de bază (sistemul sanitar și de învățământ, rețeaua financiară și de creditare etc.) este, de asemenea, mult mai slab dezvoltată decât în zonele urbane. Acești factori afectează calitatea vieții în zonele rurale, împiedică dezvoltarea economică, măresc migrația de la sat la oraș și exacerbează problemele de sănătate și de mediu. Economia rurală este în mare măsură dependentă de agricultură și de silvicultură, activitățile alternative fiind foarte slab dezvoltate, iar nivelurile de venit fiind mai reduse decât în zonele urbane.

Strategia aleasă, corespunzând acestui profil:

Pe baza provocărilor cheie identificate, a Orientărilor strategice ale Comunității (OSC) și a obiectivelor de la Lisabona și de la Göteborg, au fost definite următoarele obiective globale:

facilitarea transformării și modernizării sectoarelor de producție și de prelucrare din agricultură și din silvicultură, îmbunătățirea competitivității și asigurarea durabilității mediului;
menținerea și consolidarea mediului rural;
facilitarea circulației forței de muncă dinspre agricultură spre alte sectoare și asigurarea unor condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.
Bugetul global și ponderea finanțării UE (în EUR)

Obiectivul global al programului de dezvoltare rurală în această țară

Programul de dezvoltare rurală se concentreză asupra a trei provocări cheie: transformarea și modernizarea sectoarelor de producție și de prelucrare în agricultură și silvicultură, menținerea și consolidarea calității mediului rural și asigurarea unor condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.

Axa 1 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 3 967 311 581 EUR - FEADR: 3 173 849 264 EUR (43,95% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

abilitățile și capacitatea de gestionare vor fi îmbunătățite prin sprijinirea formării profesionale și prin furnizarea unor servicii de consultanță și de extindere a fermelor;
îmbunătățirea competitivității sectorului agricol, prin efectuarea de investiții în ferme, prin sprijinirea fermelor de semisubzistență pentru a deveni mai viabile din punct de vedere comercial și prin ameliorarea infrastructurii;
restructurarea și modernizarea prelucrării și comercializării produselor agricole și silvice.

Axa 2 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 2 293 413 375 EUR - FEADR: 1 880 598 967 EUR (26,05% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

menținerea agriculturii de subzistență în zonele de munte și în alte zone defavorizate, în vederea conservării mediului, a evitării abandonării terenurilor și a rezolvării unor probleme precum eroziunea solului;
menținerea și consolidarea avantajelor ecologice create de sistemele tradiționale de agricultură extensivă în ecosistemele cu valoare naturală importantă precum Munții Carpați și Transilvania;
protejarea speciilor de păsări amenințate și a habitatelor acestora;
împădurirea terenurilor agricole.
Axa 3 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 2 473 739 880 EUR - FEADR: 1 978 991 904 EUR (27,4% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

diversificarea economiei rurale și crearea de locuri de muncă va fi încurajată prin sprijinirea microîntreprinderilor și a infrastructurilor și atracțiilor turistice;
renovarea și dezvoltarea satelor;
Programul de dezvoltare rurală pentru România încurajează comunitățile să propună proiecte integrate, cu referire la o gamă largă de elemente de infrastructură fizică și socială, pentru îmbunătățirea vieții la sate.

LEADER - alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 235 074 871 EUR - FEADR: 188 059 896 EUR (2,6% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe sunt:

îmbunătățirea capacității locale de bună guvernare și promovarea dezvotării locale;
91% din fonduri vor fi utilizate pentru punerea în aplicare a strategiilor locale de către Grupurile de acțiune locală, inclusiv proiectele de cooperare cu alte grupuri LEADER.

Una din trei cereri pentru FONDURI EUROPENE a fost RESPINSA

Aproape o treime dintre cele 2.963 de proiecte UE, in valoare de 16,85 miliarde lei (din care contributia UE este de 8,04 miliarde lei), depuse in cadrul Programului Cresterea Competitivitatii Economice au fost respinse, iar 887 de proiecte sunt inca in curs de evaluare, arata datele Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale centralizate pana la 28 februarie.

Din cele aproape 3.000 de proiecte depuse, doar 385 au fost aprobate, valoarea totala a acestora ridicandu-se la 2,13 miliarde lei. Cand vine vorba despre proiectele contractate, numarul total scade de la cateva mii la cateva zeci - doar 27 de proiecte sunt contractate, valoarea acestora fiind de 429,87 mil. lei. Cele mai multe plati catre beneficiari din cadrul tuturor Programelor Operationale s-au efectuat in cadrul POS CCE, unde sunt, in principal, proiecte mici, ale IMM-urilor, mult mai usor de implementat, valoarea platilor fiind de 402,02 milioane de lei.

Acesti bani vor fi investiti mai ales in cresterea si modernizarea capacitatii de productie, in domenii precum industria lemnului sau constructii. Astfel, pana pe 28 februarie, au fost depuse 7.430 de proiecte, in valoare totala de 51,52 miliarde lei (contributia UE este de 31,04 mld. lei), din care au fost respinse 2.137 de proiecte, 3.659 de proiecte sunt in curs de evaluare, iar 1.046 au fost aprobate.

Numarul proiectelor contractate este de aproape patru ori mai mic fata de cele aprobate si reprezinta nici 5% din cele depuse, acesta fiind de 360 de proiecte, iar valoarea totala - 7,41 miliarde lei (din care contributia UE este 5,31 miliarde lei). De asemenea, valoarea totala a platilor efectuate catre beneficiari, principalul indicator al absorbtiei fondurilor UE, este de 784,18 milioane de lei.In cadrul Programului Operational POS Transport, valoarea platilor catre beneficiari este zero, numarul de proiecte depuse fiind de 19, iar valoarea acestora - 5,80 miliarde lei. Dintre acestea, opt au fost aprobate (valoarea totala - 333,74 milioane de lei), iar sase au fost contractate (valoarea totala - 127,172 milioane de lei), insa nu s-a facut nicio plata catre beneficiari inca, potrivit datelor ACIS.

In cadrul PO Regional din cele 1.447 de proiecte depuse au fost aprobate mai puþin de o treime. Principalii beneficiari ai proiectelor contractate in cadrul acestui program sunt urmatoarele Consilii Judetene: Dolj, Harghita, Cluj, Gorj, Vrancea, Galati, Suceava, Botosani si Mures. In cadrul PO Mediu au fost depuse 72 de proiecte si aprobate 32, in valoare totala de 4,18 miliarde lei. Valoarea totala a platilor realizate catre beneficiari este de 191,31 milioane de lei.

Principalele proiecte contractate sunt pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, beneficiarii fiind, in principal, companiile de apa din Cluj, Tulcea, Calarasi sau Giurgiu.

Promoveaza idei de afaceri cu ajutorul fondurilor europene

Pot primi finantare nerambursabila universitatile, centrele pentru sustinerea activitatilor antreprenoriale, dar si organizatiile nonguvernamentale. O firma din Bucuresti a obtinut un sprijin de 1,04 milioane de lei de la UE pentru organizarea de seminarii pentru tinerii si somerii care vor sa inceapa o afacere.

Cu banii primiti de la Uniunea Europeana, firma Extreme Training va organiza workshopuri si seminarii de pregatire profesionala pentru 180 de persoane.

Proiectul a primit finantare in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Axa prioritara 3, Domeniul 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale, si vizeaza incurajarea noilor businessuri incepute de studenti, doctoranzi, persoane cu un loc de munca stabil, dar si someri.

Firma de training va organiza lunar, in perioada 1 noiembrie 2009 - 30 aprilie 2010, seminarii constand in patru module de pregatire profesionala pentru sprijinirea celor interesati sa initieze o afacere. "Ii vom lua in calcul pe cei care isi doresc sa inceapa un business pe cont propriu, dar nu au cunostintele sau abilitatile necesare pentru acest lucru", explica Marian Rujoiu, managerul Extreme Training.

Cele patru module de training vor viza managementul proiectului, dezvoltarea antreprenoriala, precum si cea manageriala si comunicarea in mediul de business. In urma acestor seminarii, participantii vor invata cum sa conceapa un plan de afaceri si isi vor dezvolta capacitatile antreprenoriale. Proiectul a fost promovat pe internet si prin brosuri, iar pana acum s-au inscris peste 300 de persoane.

"Vom face o selectie pe baza unei grile de evaluare, astfel incat sa avem persoane din toate categoriile de varsta, care urmeaza o facultate, dar vor fi inclusi si cei care si-au pierdut locul de munca si nu au bani pentru cursuri pregatitoare", mai adauga Rujoiu.

Singura conditie pentru a se putea inscrie la aceste cursuri este ca solicitantii sa aiba domiciliul stabil sau sa lucreze in zona Bucuresti-Ilfov, pentru ca aici va fi implementat proiectul.

Fondurile UE te ajuta pe timp de criza

Rujoiu spune ca a luat decizia apelarii la fonduri europene pentru ca in cadrul acestei finantari pot fi decontate si salariile trainerilor. "Astfel, nu am fost nevoiti sa facem reduceri de personal si am putut organiza in continuare cursuri de pregatire", spune el.

In ceea ce priveste procesul de accesare, managerul Extreme Training isi aminteste ca a depus actele in iunie 2008, dar contractul a fost semnat abia in aprilie anul acesta. Rujoiu povesteste ca faza de depunere a proiectului a fost destul de simpla, singura cerinta fiind sa aiba un partener in proiect. in cazul lor, partenerul a fost firma All News.

"Mai greu a fost cand am inceput sa aducem actele, au fost situatii cand aveam nevoie de explicatii, dar solicitarile noastre nu aveau raspuns in ghid, atunci a trebuit sa gasim o solutie comuna cu Autoritatea de Management", adauga el.

Partea de cofinantare a firmei de training este de 5% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Sprijinul financiar nerambursabil a acoperit 95% din costurile eligibile ale proiectului, adica 1,04 milioane de lei.

Din banii primiti, Rujoiu a cumparat echipamente pentru cursuri si mobilier, dar a inclus aici si salariile trainerilor. "Am achizitionat sase calculatoare, sase laptopuri si un videoproiector", arata el.

Mai mult, el spune ca, desi a calculat bugetul proiectului la cursul euro de anul trecut, nu a avut de suferit din cauza deprecierii leului. "Am avut surpriza sa constat ca o parte din echipament s-a ieftinit, in mare masura din cauza situatiei economice incerte", declara managerul de proiect.

Cheltuieli eligibile

In categoria costurilor decontate prin acest program intra, pe langa cheltuielile de scolarizare, cele de transport si de cazare. Sunt sustinute financiar si abonamentele la reviste de specialitate, achizitionarea de carti (tiparite sau in format electronic), eventualele licente si brevete, dar si materialele consumabile necesare.

Este important faptul ca banii pot fi folositi si pentru subventii pentru inregistrarea drepturilor de autor, pentru angajatii care au nevoie de sprijin financiar, pentru premii in cadrul unor concursuri, dar si pentru acordarea de burse sociale si de merit.


Sursa: Adevarul

Fabrica de conserve de legume si fructe cu 1,5 mil. euro cu fonduri europene

O fabrica de conserve de legume-fructe realizata cu bani europeni aduce atat locuri de munca in zonele cu potential agricol, dar ii ajuta indirect si pe micii producatori autohtoni de legume si fructe sa-si comercializeze produsele.
Este si cazul fabricii de conserve de legume-fructe Euro Conserve din Zalau care isi procura materia prima de la producatorii de legume si fructe constituiti in grupuri autorizate din judetul Salaj.

Fabrica a fost finalizata anul trecut in august, in urma unei investitii de circa 1,5 mil. euro, din care aproximativ jumatate sunt bani europeni prin programul Sapard. "In 2006 am realizat proiectul pentru programul SAPARD, iar in 2007 am primit aprobarea. Fabrica a fost finalizata anul trecut in august si are o suprafata de 6.000 de metri patrati", spune Marian Ciortea, actionarul principal al Euro Conserve, cu o participatie de 45% din actiuni.
Unitatea are trei linii de productie complet automatizate si o capacitate de productie in prezent de trei milioane de unitati pe sezon. "Sezonul de productie este intre lunile iunie si noiembrie, cand sunt coapte fructele si legumele pe care le aducem de la producatorii locali constituiti in grupuri autorizate. Prin deschiderea fabricii de conserve le-am dat un imbold producatorilor locali de fructe si legume care acum stiu ca au unde sa-si vanda produsele", spune Ciortea.
El spune ca este important pentru agricultura locala sprijinirea producatorilor autohtoni. "I-am ajutat cu seminte de calitate si i-am orientat catre achizitionarea de soiuri de legume mai bune. La randul lor, producatorii de legume si fructe s-au orientat sa ofere produse de calitate la un pret competitiv."


Fabrica Euro Conserve realizeaza produse traditionale de genul conservelor de legume si fructe, compoturi, gemuri, dulceturi sub brandul Doamna Toamna.
Marian Ciortea spune ca "pentru a patrunde cu produsele in lanturile mari de retail, un producator trebuie sa livreze lunar cel putin trei tiruri de produse. Altfel nu discuta nimeni cu tine".
Pentru a creste capacitatea de productie a fabricii, Ciortea a apelat din nou la fonduri europene. Proiectul, care se numeste "Achizitia de utilaje si echipamente pentru o linie de procesare legume, fructe in localitatea Zalau, judetul Salaj", are o valoare de circa 3,5 mil. euro. "Pentru a completa liniile de productie si a mentine calitatea produselor am aplicat pentru un al doile proiect cu bani de la UE. Mai dureaza 6-12 luni pana vom aduce utilajele. Suntem in prezent in faza de licitatie. Am primit oferte de utilaje din Italia, Bulgaria, Romania, Turcia, Germania, Suedia, Olanda. Am fost bombardati cu oferte de utilaje avand in vedere ca este criza si ne vom orienta catre linii de productie la cheie", mai spune actionarul Euro Conserve.

Marian Ciortea spune ca problemele pe care le intampina tin in special de creditare. "Dobanzile bancilor sunt o crima pentru cei care sunt implicati in productie.
Noi producem pe stoc si primim banii in momentul in care reusim sa vindem. Hipermarketurile imi platesc peste 90 de zile banii penru marfa livrata."
In fabrica de conserve lucreaza in prezent 45 de angajati.
"Deocamdata suntem prezenti cu produsele noastre doar in reteaua Carrefour. Vrem sa intram pe productia bio si avem cereri pentru a exporta in Germania. Momentan vrem sa ne aliniem la standardele de calitate internationale", mai spune Ciortea.

Mai mult de jumatate din IMM-uri nu vor bani europeni

Mai mult de jumatate din IMM-uri nu intentioneaza sa acceseze fonduri structurale anul acesta si nici anul viitor, potrivit "Cartei albe a IMM-urilor din Romania 2009".

Interesul mic pentru accesarea fondurilor europene este determinat de nivelul scazut de informare privitor la reglementarile introduse odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Astfel, numai 14,55% dintre managerii de IMM-uri au declarat ca detin informatii suficiente privind documentatia tehnica necesara elaborarii proiectului.

Potrivit "Cartei albe a IMM-urilor din Romania 2009", mai mult de jumatate din antreprenorii de intreprinderi mici si mijlocii nu intentioneaza sa acceseze fonduri europene prin porgramele operationale.

Astfel, 55,15% dintre managerii din IMM-uri nu vor folosi bani europeni in 2009 sau anul viitor si 27,48% sunt in stadiul de informare.

De cealalta parte, 10,10% dintre managerii mai hotarati au contactat o firma de consultanta, 3,64% sunt in faza de elaborare a proiectului, 2,37% au reusit sa depuna proiectul si numai 1,27% au primit aporbarea pentru aplicatia depusa, se arata in Carta alba a IMM-urilor.

In ce priveste intentia de accesare a banilor europeni, proportia este mai ridicata in randul IMM-urilor cu o vechime de peste 15 ani (51,19%), firmelor din regiunea Centru (69,49%), companiilor mijlocii (67,72%), societatilor pe actiuni (59,18%) sau a celor care activeaza in industrie (57,45%).

Interesul mic pentru accesarea fondurilor europene este determinat de nivelul scazut de informare in legatura cu reglementarile introduse odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Astfel, numai 14,55% dintre managerii de IMM-uri au declarat ca detin informatii suficiente privind documentatia tehnica necesara elaborarii proiectului si 68,56% dintre acestia au spus ca detin un nivel mediu de informatii despre programele structurale.

Integrarea Romaniei in UE este perceputa drept oportunitate majora de 46,67% dintre firme, fara impact semnificativ de catre 42,35% si ca amenintare majora de catre 10,99% dintre IMM-uri.