miercuri, 24 iunie 2009

In cadrul POP au fost depuse 14 proiecte cu valoare totală de peste 224 mil.lei

Un număr de 14 proiecte au fost depuse, din data de 11 mai până în prezent, pentru Programul Operaţional de Pescuit (POP), cu o valoare totală de 224.551.724 lei şi cu o valoare eligibilă de 171.933.875 lei, potrivit datelor furnizate NewsIn de Agenţia Naţională pentru Pescuit si Acvacultură (ANPA).

Astfel, au fost depuse nouă proiecte pe măsura 2.1 privind "Investiţiile productive în acvacultură" cu o valoare de 151.132.379 lei, din care eligibilă 123.963.831 lei, şi cinci proiecte pe măsura 2.6 privind "Investiţiile în procesare şi comercializare" cu valoare totală de 73.419.345 lei, din care eligibilă 47.970.044 lei.
,
În cadrul Programului Operaţional de Pescuit pot fi depuse proiecte pentru măsurile 1.3 - "Investiţii la bordul navelor de pescuit şi selectivitate", 1.5 - "Compensaţii socio–economice–Acţiunea: Achiziţionarea pentru prima dată a unei nave", 2.1 - "Investiţii productive în acvacultură", 2.6 - "Investiţii în procesare şi comercializare".

Potrivit programului, fondurile europene vor putea fi alocate, până în 2013, pe cele cinci axe, astfel : pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 13,3 milioane de euro, din care 75% fonduri UE, pentru acvacultură -140 milioane de euro, pentru măsuri de interes comun - 40 milioane de euro, pentru dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti -100 milioane de euro, iar pentru asistenţă tehnică -14,3 milioane de euro.

Axa acvacultură include măsuri de susţinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultură, dezvoltarea de unităţi de procesare, modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adăposturi şi ambarcaţiuni, îmbunătăţirea calităţii produselor din pescuit prin echiparea ambarcaţiunilor cu maşini de gheaţă, crearea condiţiilor specifice pentru prima vânzare şi dezvoltarea altor facilităţi specifice ce nu există sau nu corespund cu standardele UE.

Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o cofinanţare de 60%, fonduri europene şi de la bugetul de stat.
Beneficiarii acestei măsuri pot fi agenţii economici, asociaţiile şi organizaţiile de producători sau instituţiile publice. Evaluarea proiectului va ţine cont de viabilitatea finaciară a solicitantului, de impactul proiectului asupra numărului de salariaţi, dar şi de impactul asupra mediului. Prin intermediul acestei măsuri, se urmăreşte creşterea producţiei din acvacultură cu până la 80% până în 2013, precum şi creşterea profitului până la 50%.

Axa asistenţă tehnică urmăreşte creşterea capacităţii administrative, inclusiv legate de implementarea Programului Operaţional pentru Pescuit.

În perioada 2007-2013, România primeşte 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP), iar sesiunile de depunere a cererilor de finanţare vor fi deschise până în decembrie 2013, cu condiţia ca perioada de implementare a proiectelor să nu depăşească sfârşitul anului 2015.

Bucurestiul, pe ultimul loc la accesarea fondurilor de dezvoltare regionala

Regiunea Bucuresti-Ilfov a accesat 13,9% din fondurile europene nerambursabile prin Programul Operational Regional in perioada 2007-2009, clasandu-se astfel pe ultimul loc in tara din acest punct de vedere, a declarat Radu Ancuta, consilier in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei. La nivel national, gradul de accesare a fondurilor este de 33%, pe primul loc situandu-se regiunea de nord-est, cu o rata de accesare de 45%, urmata de sud-vest si sud-est, cu 39% si 38%.
In cadrul programului au primit finantare doar doua proiecte de utilitate publica depuse de Consiliul Judetean Ilfov, printre care si constructia centurii intermediare a Bucurestiului, care va face legatura intre DN1, DN2, DN3, A1 si viitoarea autostrada spre Brasov.

Sursa: www.zf.ro.

Un nou apel de proiecte pentru sprijinirea microintreprinderilor va fi lansat in luna iulie!

La sfarsitul lunii iulie va fi relansata depunerea de proiecte in cadrul POR, Axa 4, DMI 4.3. Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor, a declarat marti, 23 iunie 2009, Doina Surcel, director general al Directiei de Autorizare si Plati Programe din cadrul AM POR, prezenta la conferinta „Implementarea Programului Operational Regional in regiunea Bucuresti-Ilfov”.

Conform declaratiilor oficiale, in cadrul acestui nou apel se doreste ca evaluarea cererilor de finantare sa se inceapa imediat dupa depunere si sa nu se mai astepte colectarea lor in sesiuni lunare.

Doina Surcel a mai precizat ca prefinantarea acordata in cadrul POR se va majora de la 20% la 30%, acest element de noutate urmand ca fie cuprins in normele de aplicare ale Ordonantei de Urgenta 64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, publicata in Monitorul Oficial saptamana trecuta, pe 17 iunie 2009.

Pentru beneficiarii POR, aceasta finantare va fi acordata dupa cum urmeaza:

  • 15% in baza contractului de finantare a proiectului
  • 15% dupa semnarea contractelor de lucrari.

marți, 23 iunie 2009

Ideie de investitie:Ferma de porci pe bani europeni

Finantarea este de 50% din valoarea eligibila a proiectului. Un complex de ingrasare a porcinelor poate genera anual venituri de peste un milion de euro, in timp ce cheltuielile urca pana la 700.000 de euro.
Acest document se refera la: fonduri UE, finantare, ferma, porci, ecologie, standarde
Construirea unui complex de ingrasare a porcinelor este finantata prin Masura 121 - Modernizarea exploatatiillor agricole . Pentru a demara o astfel de investitie, a carei valoare este estimata la aproximativ 750.000 de euro, solicitantul trebuie sa fie inregistrat ca societate comerciala, persoana fizica autorizata sau asociatie familiala cu capital 100% privat.

Sunt insa acceptate si persoanele fizice, cu conditia sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de finantare. Totodata, cine vrea sa-si deschida o ferma de ingrasare a porcilor pe bani europeni trebuie sa aiba pregatire profesionala in domeniu.

In caz contrar, trebuie sa se angajeze ca va urma cursuri de specializare pana la finalizarea investitiei (in cel mult trei ani). Daca solicitantul nu este o firma nou - infiintata, atunci este obligatoriu sa fi inregistrat profit in anul precedent, iar la momentul depunerii proiectului sa nu fie in dificultate.

Foarte important este ca terenul pe care se realizeaza investitia sa fie in proprietatea solicitantului sau sa existe un contract de comodat intre acesta si proprietar pe o durata de minimum opt ani.

Porci crescuti la standarde europene

Investitia presupune cumpararea porcilor de la furnizori autorizati, la o greutate medie de 25-30 de kilograme, si ingrasarea lor pana la aproximativ 100-110 kilograme in vederea comercializarii lor catre diverse abatoare. in decursul unui an se realizeaza cate trei cicluri de productie a cate 120 de zile, incluzand si perioada de dezinfectare, care se desfasoara dupa depopularea halelor.

Intretinerea se face in boxe comune, dimensionate in functie de grupa de greutate a porcinelor si dotate cu sistem automat de adapare si furajare, cu spatiu separat pentru odihna si sistem de evacuare a dejectiilor.

In timpul verii, se asigura ventilatie automata, cat si naturala. Fiecarui animal i se va asigura o suprafata utila de minimum 0,8 metri patrati. Ferma mai poate avea bucatarie furajera, statie de epurare sau put forat.

Amortizare in maximum 3 ani

Valoarea investitiei intr-o ferma de crestere a porcinelor ajunge pana la 750.000 de euro, potrivit firmei de consultanta Comara Project Consulting. Fondurile europene pot acoperi 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu pot depasi plafonul de un milion de euro.

"Daca ferma este amplasata intr-o zona defavorizata sau daca beneficiarul are sub 40 de ani, sprijinul nerambursabil se va putea majora cu 10%, respectiv 5%", explica Marius Ilie, directorul general al Comara Project Consulting. Cheltuielile neeligibile, in care este inclusa si taxa pe valoare adaugata (TVA), vor fi acoperite in intregime de catre beneficiar.

Investitia va putea fi recuperata in maximum 3 ani, ferma generand un profit anual de 360.000 de euro. De exemplu, pentru un ciclu de productie cu 2.000 de porci, cheltuielile de achizitie, cele cu furajele plus alte cheltuieli se vor ridica la nivelul unui an la aproximativ 710.000 de euro.

In acelasi timp, sumele din vanzari, de 870.000 de euro, la care se adauga subventii de la stat de 200.000 de euro pe an, vor salta veniturile fermei la peste un milion de euro.

Sfaturi

Pentru ca proiectul sa obtina un punctaj mai mare, este recomandat ca exploatatia agricola sa aiba actionar unic, barbat sub 40 de ani sau femeie, indiferent de varsta, mai spun consultantii Comara Project Consulting.

De asemenea, este indicat ca proiectul sa presupuna cresterea animalelor in sistem ecologic sau sa includa investitii pentru procesarea produselor agricole. Rezultatul procesarii poate fi utilizat in cadrul fermei sau pentru comercializare.

Cheltuieli neeligibile

Daca prin programul de preaderare SAPARD achizitia porcinelor era considerata cheltuiala eligibila, acordandu-se finantare in acest sens, in prezent, situatia s-a schimbat. Sumele nerambursabile se acorda exclusiv pentru ridicarea constructiei si pentru realizarea lucrarilor aferente, precum si pentru achizitionarea utilajelor agricole necesare.

Taxa pe valoare adaugata este considerata cheltuiala neeligibila si trebuie suportata de catre beneficiar. in plus, nici terenul pe care va fi amplasata ferma nu poate fi finantat prin bani europeni.

Acte la dosar:

- Bilantul contabil, contul de profit si pierdere sau Declaratia de inactivitate;
- Actul de proprietate asupra terenului pe care vor fi realizate investitiile, la care se vor anexa planul urbanistic zonal semnat si stampilat de primaria locala, plan de situatie si extras de carte funciara;
- Certificat de urbanism;
- Adeverinta de mediu;
- Nota de constatare privind echipamentele;
- Declaratia privind angajamentul de cofinantare;
- Cazier fiscal, certificate fiscale;
- Adeverinta DSVSA, notificare de la Directia de Sanatate Publica;
- Act constitutiv societate comerciala, microintreprindere, PFA.

La ce usi batem:

1. Firma de consultanta;
2. Directia Agricola;
3. Agentia de Mediu;
4. Directia Sanitar-Veterinara;
5. Administratia Financiara;
6. Directia Sanatate Publica;
7. Primarie;
8. Agentia pentru Gospodarirea Apelor;
9. Agentia de Plati;
10. Banca.

Pasi de urmat:

1. Alegerea firmei de consultanta;
2. Alegerea proiectantului;
2. Intocmirea proiectului tehnic si a dosarului de finantare;
3. Depunerea dosarului la Oficiul Judetean de Plati;
4. Evaluarea si punctarea dosarului;
5. Incheierea contractului de finantare;
6. Implementarea proiectului - realizarea efectiva a investitiei, cu bani pentru cofinantare, imprumutati, daca este cazul, de la banca.

Mai multi bani pentru fermieri prin PNDR

PNDR va fi suplimentat, la sfarsitul acestui an, cu 101,69 milioane euro, suma ce va completa bugetele unor masuri din cadrul programului, a declarat pentru NewsIn directorul in cadrul Ministerului Agriculturii, Viviana Vasile. Conform Planului European de Redresare Economica economia europeana va fi stimulata prin alocarea a cinci miliarde euro pentru proiecte din domeniul energetic, infrastructura in banda larga (infrastructura de internet) si proiecte pentru noile provocari (schimbari climatice, energii regenerabile, biodiversitate, gestiunea resurselor de apa, inovatie si restructurarea sectorului produse lactate).

“Din suma alocata pentru Planul European de Redresare Economica, Romaniei ii revine suma de 101,69 mil euro care suplimenteaza bugetul initial alocat din FEADR", se arata in datele MAPDR.

PNDR va aloca fondurile primite catre „Modernizarea exploatatiilor agricole” (Masura 121), „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” (Masura 123), „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii” (Masura 125), „Plati de agro-mediu” (Masura 214), „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi” (Masura 312) si „Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale” (Masura 322).