ACIS a publicat stadiul absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune la 31 iulie 2012. Desi, asa cum a anuntat la inceputul lunii iulie ministrul afacerilor europene, nu s-au mai transmis cereri de rambursare catre CE in cadrul a cinci Programe Operationale (POR, POSCCE, POSDRU, POS Mediu si POS Transport), Comisia a continuat verificarile si a efectuat plati in baza declaratiilor de cheltuieli depuse anterior.

Conform informatiilor centralizate de ACIS, in cadrul Programul Operational Regional, platile intermediare de la Comisia Europeana au ajuns la 21,10% din alocarea financiara 2007-2013, in crestere cu aproape doua puncte procentuale fata de 19,41% - cifra comunicata la sfarsitul lunii iunie 2012.

POR este fruntas si in ceea ce priveste gradul absorbtiei interne de fonduri (cu 30,79%), fiind urmat indeaproape de POSDRU cu 29,99% - sume rambursate catre beneficiari in raport cu alocarea 2007-2013.

Pentru a consulta stadiul absorbtiei si listele cu proiecte contractate pana la 31 iulie 2012, click aici.

Sursa: fonduri-structurale.ro 

Reprezentantii UE supervizeaza derularea proiectului ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges"

Pe 23 septembrie, la sediul Consiliului Judetean Arges, a avut loc vizita de lucru a reprezentantilor Uniunii Europene - Programul JASPERS si a unui numar de 20 de reprezentanti ai Ministerului Mediului. Principalul obiectiv al acestei vizite a fost derularea proiectului ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges".
In cadrul vizitei, Constantin Nicolescu, Presedintele Consiliului Judetean Arges si Aurelian Gheorghe, Seful UIP, au prezentat lucrarile aflate in derulare si aferente primei etape finantata din fonduri ISPA, in cadrul acestora fiind incluse urmatoarele zone: zona 6 - Pitesti, zona 7 - Topoloveni, zona 5 - Mioveni, zona 3 - Campulung, zona 4 - Rucar.

Un alt subiect dezbatut in cadrul acestei intalniri de lucru, a facut referire la raportul de elaborare a documentatiei aferente Aplicatiei pentru faza a II-a a proiectului, ce urmeaza a fi finantata din fonduri structurale FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala si in care sunt incluse urmatoarele zone: zona 1 - Curtea de Arges, zona 2 - Domnesti si zona 8 - Costetti.

Un alt punct important al acestei intalniri a fost vizita oficialitatilor la depozitul regional de deseuri solide Albota, in cadrul careia au avut loc probe demonstrative privind fixarea geomembranei si a geotextilului pe suprafata celulei nr.1 a noului depozit ecologic. In a doua parte a zilei, acestia au efectuat o vizita la groapa de gunoi de la Campulung, al doilea obiectiv major al investitiei ISPA, unde le-au fost prezentate lucrarile - inchiderea vechiului depozit si lucrarile aflate in momentul de fata intr-un stadiu avansat pentru finalizarea statiei de transfer cu facilitatile aferente - statia de compost, hala compartimentata pentru deseuri reciclabile, rezervoarele pentru colectarea levigatului si cel pentru apele reziduale.

La finalul vizitei, reprezentantii Uniunii Europene si cei ai Ministerului Mediului au apreciat modul pozitiv in care decurg lucrarile la Proiectul ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges", al carui beneficiar final este Consiliul Judetean Arges si au asigurat de sprijinul acestora in finalizarea elaborarii documentatiei aferente etapei a II-a.


Sursa:administratire.ro

FEADR:Numarul tinerilor fermieri va creste

Numarul tinerilor tulceni care doresc sa dezvolte afaceri in mediul rural se va dubla cel putin, potrivit vicepresedintelui Organizatiei judetene a PSD Tulcea, Ion Balan, care este in acelasi timp presedintele Ligii Fermierilor din judet.
Pana in momentul de fata, potrivit lui Ion Balan, doar 14 tineri tulceni au depus proiecte pentru finantare prin masura 112 a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), insa numarul celor care doresc sa acceseze aceasta masura va creste la urmatoarea sesiune de depunere a proiectelor.

“Din informatiile pe care le avem, numarul tinerilor din judet care vor sa beneficieze de programul «Instalarea tinerilor fermieri» se va dubla cel putin la urmatoarea sesiune de proiecte. Ceea ce ii incurajeaza pe tineri acum este faptul ca au vazut colegi de generatie care au reusit prin aceasta masura si important este ca ei sa aiba incredere in proiectele lor”, a declarat Ion Balan intr-o conferinta de presa sustinuta recent.

La randul sau, directorul Departamentului pentru Agricultura din PSD Tulcea, Costel Petcu, a afirmat ca valoarea totala a celor 14 proiecte depuse pe masura 112 a FEADR este de 317.949 euro, 60% din aceasta suma fiind deja platita beneficiarilo

FONDURI EUROPENE IN 6 PASI!

Pasul 1

Încercaţi să identificaţi o firmă de consultanţă serioasă

Sfatul nostru este să apelaţi la o firmă de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene. Aceasta vă poate da sfaturi care să vă economisească foarte mult timp.

Costurile cu serviciile de consultanţă sunt costuri eligibile pe care puteţi să le introduceţi în bugetul investiţiei şi să solicitaţi restituirea parţială a acestora din fonduri europene.

În cazul în care nu doriţi să colaboraţi cu o firmă de consultanţă costurile cu angajaţii dvs. care ar trebui să facă munca consultanţilor nu sunt considerate costuri eligibile.

Este foarte important să reuşiţi să identificaţi o firmă de consultanţă serioasă cu care să vă întâlniţi şi ulterior să evaluaţi gradul de compatibilitate între dvs. şi respectiva firmă de consultanţă. Nu ezitaţi să vă întâlniţi cu mai multe firme până când identificaţi firma care vi se potriveşte cel mai bine.

Pasul 2

Verificaţi dacă firma dvs. şi investiţia pe care doriţi să o realizaţi sunt eligibile din punct de vedere al accesării fondurilor europene

Este fundamental să verificaţi aceste aspecte. În cazul în care firma dvs. nu este eligibilă vedeţi dacă e posibil să deveniţi eligibil şi ce măsuri trebuie să luaţi în acest sens.

În cazul în care investiţia pe ca-re doriţi să o realizaţi nu este eligibilă încercaţi să identificaţi alte investiţii utile şi necesare firmei dvs. care sunt eligibile.

În cazul în care atât firma cât şi investiţia sunt eligibile verificaţi fondurile existente şi evaluaţi posibilităţile dvs. de a accesa aceste fonduri. Există situaţii în care fondurile alocate sunt puţine sau ele au fost deja epuizate pentru anul în curs.

Pasul 3

Stabiliţi un program realist pentru accesarea de fonduri europene

Aici intervine cel mai pregnant conflictul între perioada în care doriţi dvs. să realizaţi investiţia şi perioada necesară accesării fondurilor europene.

Obţinerea de fonduri europene este un proces care poate fi caracterizat ca birocratic şi care necesită o perioadă mai lungă decât obţinerea de fonduri de la o bancă.

Procesul de realizare a achiziţiilor este mai complex şi necesită anumite etape obligatorii.

Datorită celor expuse mai sus, firma dvs. poate începe cu accesarea de fonduri europene pentru o investiţie mai mică sau pentru o investiţie care o puteţi derula pe o perioadă mai lungă, fără ca această prelungire a perioadei să vă cauzeze pierderi.

Pasul 4

Demaraţi procedura de solicitare a fondurilor

În prima etapă trebuie să solicitaţi fonduri europene, să vi se aprobe proiectul şi să semnaţi contractul şi doar ulterior puteţi începe investiţia propriu-zisă.

Pasul 5

Realizaţi investiţia

Realizaţi investiţia respectând documentaţia pe baza căreia v-a fost aprobat proiectul. Fiţi atenţi la toate detaliile pentru că acestea contează foarte mult. Implicaţi-vă direct în realizarea, coordonarea şi verificarea derulării investiţiei pentru a acumula experienţă în ceea ce priveşte anumite proceduri specifice fondurilor europene.

Pasul 6

Folosiţi experienţa acumulată pentru un nou proiect de investiţii cu fonduri europene

Scopul dvs. trebuie să fie acela de a accesa cât mai multe fonduri în cât mai multe proiecte. Sunt anumite proiecte care se pot realiza în paralel.

Verificaţi cu atenţie toate posibilităţile de accesare şi nu ezitaţi să începeţi un nou proiect cu fonduri europene.

Nu pierdeţi oportunitatea de a obţine fonduri europene, dar pentru a decide investiţia şi proiectul pentru care veţi solicita aceste fonduri evaluaţi atent şi realist timpul în care puteţi obţine aceste fonduri!

Totul despre Programul National de Dezvoltare Rurala-PNDR(FEADR)

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 - 20013 a fost aprobat miercuri 20 februarie 2008.

Odată cu aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, România va primi din partea Uniunii Europene un prim avans de 3,5% din valoarea totală alocată de cca 8 miliarde Euro, în vederea începerii primelor acţiuni de finanţare.

IMPORTANT (de citat in proiectele pe care le veti depune)

Profilul României:

Teritoriu: 238 000 km2 (6% din suprafața UE, al doilea nou stat membru ca mărime – după Polonia)
PIB: 34% din media EU-25 (cifrele din 2005) (Aceasta reprezintă <1% din PIB-ul total al UE.) Populația: 21 de milioane Zone rurale: 87,1% din teritoriu și 45,1% din populație (în conformitate cu definiția acestora la nivel național). Utilizând definiția standard a OCDE, pentru a permite comparația cu alte state membre, România apare cu o populație rurală semnificativ mai numeroasă decât media. Sectorul agricol: sectorul agricol este mai important decât în majoritatea celorlalte state membre, întrucât 32% din populație lucrează în agricultură și silvicultură, contribuția acestora reprezentând 12,1% din PIB în 2006 (13,6% la VAB totală). Cu toate acestea, productivitatea este foarte redusă (o indicație a acestui fapt o constituie raportul de 63 UMA/100 ha dintre forța de muncă utilizată și suprafața cultivată), iar deficitul balanței comerciale în domeniul produselor agro-alimentare continuă să crească (1,3 miliarde de euro în 2005). Agricultura în România se caracterizează în principal prin structura sa duală: un număr mic de persoane juridice, majoritatea ferme mari de tip comercial (18 263 de asemenea ferme, cu o suprafață medie de 269 ha, însumând 34,5% din SAU), ceea ce înseamnă că sub 0,5% din exploatații constituie peste o treime din SAU, iar restul de 99,5% reprezintă două treimi din SAU. Aproximativ 3 milioane de exploatații care acoperă circa 30% din terenurile agricole se consideră că practică exclusiv o agricultură de subzistență. SAU: 14,7 milioane ha (61,8% din suprafața totală a țării). Teren arabil 63,9% - culturi principale: cereale, oleaginoase; fânețe 33%; creșterea bovinelor, ovinelor și porcinelor are loc în principal la ferme de dimensiuni reduse. Silvicultură: 6,7 milioane ha (28,3% din suprafața totală a țării). Se caracterizează prin fragmentarea proprietății ca urmare a restituirii terenurilor naționalizate, ceea ce grevează asupra gestionării corecte a pădurilor. Industria alimentară: peste 11 000 de societăți, care reprezintă 7% din VAB națională și oferă locuri de muncă pentru 3,5% din populația activă. Numai 1% dintre întreprinderi au peste 250 de angajați, iar două treimi dintre acestea sunt microîntreprinderi cu mai puțin de 9 angajați. Una dintre problemele esențiale este respectarea standardelor UE.

Industria de prelucrare a lemnului: contribuie cu 3,5% din PIB și oferă locuri de muncă pentru 84 000 de persoane. Zonele de munte reprezintă 30% din teritoriul național. Alte zone defavorizate reprezintă 12% din teritoriul național, inclusiv Rezervația Biosferei Delta Dunării. În total, ZD reprezintă 42% din teritoriul național (34,5% din SAU). România dispune de un mediu natural bogat și o mare biodiversitate, incluzând Munții Carpați, Rezervația Biosferei Delta Dunării și 300 000 ha de păduri virgine. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă aproximativ 47% din teritoriul național. Aproximativ 2,4 milioane ha din fânețele seminaturale ale țării sunt clasificate ca zone cu valoare naturală importantă (VNI). Zonele rurale se caracterizează printr-o populație dispersată și printr-o infrastructură de calitate foarte scăzută (numai 33% dintre rezidenții zonelor rurale sunt conectați la rețeaua de alimentare cu apă, numai 10% la sistemul de canalizare și numai 10% din drumurile de țară sunt de calitate adecvată). Infrastructura socială de bază (sistemul sanitar și de învățământ, rețeaua financiară și de creditare etc.) este, de asemenea, mult mai slab dezvoltată decât în zonele urbane. Acești factori afectează calitatea vieții în zonele rurale, împiedică dezvoltarea economică, măresc migrația de la sat la oraș și exacerbează problemele de sănătate și de mediu. Economia rurală este în mare măsură dependentă de agricultură și de silvicultură, activitățile alternative fiind foarte slab dezvoltate, iar nivelurile de venit fiind mai reduse decât în zonele urbane.

Strategia aleasă, corespunzând acestui profil:

Pe baza provocărilor cheie identificate, a Orientărilor strategice ale Comunității (OSC) și a obiectivelor de la Lisabona și de la Göteborg, au fost definite următoarele obiective globale:

facilitarea transformării și modernizării sectoarelor de producție și de prelucrare din agricultură și din silvicultură, îmbunătățirea competitivității și asigurarea durabilității mediului;
menținerea și consolidarea mediului rural;
facilitarea circulației forței de muncă dinspre agricultură spre alte sectoare și asigurarea unor condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.
Bugetul global și ponderea finanțării UE (în EUR)

Obiectivul global al programului de dezvoltare rurală în această țară

Programul de dezvoltare rurală se concentreză asupra a trei provocări cheie: transformarea și modernizarea sectoarelor de producție și de prelucrare în agricultură și silvicultură, menținerea și consolidarea calității mediului rural și asigurarea unor condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.

Axa 1 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 3 967 311 581 EUR - FEADR: 3 173 849 264 EUR (43,95% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

abilitățile și capacitatea de gestionare vor fi îmbunătățite prin sprijinirea formării profesionale și prin furnizarea unor servicii de consultanță și de extindere a fermelor;
îmbunătățirea competitivității sectorului agricol, prin efectuarea de investiții în ferme, prin sprijinirea fermelor de semisubzistență pentru a deveni mai viabile din punct de vedere comercial și prin ameliorarea infrastructurii;
restructurarea și modernizarea prelucrării și comercializării produselor agricole și silvice.

Axa 2 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 2 293 413 375 EUR - FEADR: 1 880 598 967 EUR (26,05% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

menținerea agriculturii de subzistență în zonele de munte și în alte zone defavorizate, în vederea conservării mediului, a evitării abandonării terenurilor și a rezolvării unor probleme precum eroziunea solului;
menținerea și consolidarea avantajelor ecologice create de sistemele tradiționale de agricultură extensivă în ecosistemele cu valoare naturală importantă precum Munții Carpați și Transilvania;
protejarea speciilor de păsări amenințate și a habitatelor acestora;
împădurirea terenurilor agricole.
Axa 3 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 2 473 739 880 EUR - FEADR: 1 978 991 904 EUR (27,4% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

diversificarea economiei rurale și crearea de locuri de muncă va fi încurajată prin sprijinirea microîntreprinderilor și a infrastructurilor și atracțiilor turistice;
renovarea și dezvoltarea satelor;
Programul de dezvoltare rurală pentru România încurajează comunitățile să propună proiecte integrate, cu referire la o gamă largă de elemente de infrastructură fizică și socială, pentru îmbunătățirea vieții la sate.

LEADER - alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 235 074 871 EUR - FEADR: 188 059 896 EUR (2,6% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe sunt:

îmbunătățirea capacității locale de bună guvernare și promovarea dezvotării locale;
91% din fonduri vor fi utilizate pentru punerea în aplicare a strategiilor locale de către Grupurile de acțiune locală, inclusiv proiectele de cooperare cu alte grupuri LEADER.

Promoveaza idei de afaceri cu ajutorul fondurilor europene

Pot primi finantare nerambursabila universitatile, centrele pentru sustinerea activitatilor antreprenoriale, dar si organizatiile nonguvernamentale. O firma din Bucuresti a obtinut un sprijin de 1,04 milioane de lei de la UE pentru organizarea de seminarii pentru tinerii si somerii care vor sa inceapa o afacere.

Cu banii primiti de la Uniunea Europeana, firma Extreme Training va organiza workshopuri si seminarii de pregatire profesionala pentru 180 de persoane.

Proiectul a primit finantare in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Axa prioritara 3, Domeniul 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale, si vizeaza incurajarea noilor businessuri incepute de studenti, doctoranzi, persoane cu un loc de munca stabil, dar si someri.

Firma de training va organiza lunar, in perioada 1 noiembrie 2009 - 30 aprilie 2010, seminarii constand in patru module de pregatire profesionala pentru sprijinirea celor interesati sa initieze o afacere. "Ii vom lua in calcul pe cei care isi doresc sa inceapa un business pe cont propriu, dar nu au cunostintele sau abilitatile necesare pentru acest lucru", explica Marian Rujoiu, managerul Extreme Training.

Cele patru module de training vor viza managementul proiectului, dezvoltarea antreprenoriala, precum si cea manageriala si comunicarea in mediul de business. In urma acestor seminarii, participantii vor invata cum sa conceapa un plan de afaceri si isi vor dezvolta capacitatile antreprenoriale. Proiectul a fost promovat pe internet si prin brosuri, iar pana acum s-au inscris peste 300 de persoane.

"Vom face o selectie pe baza unei grile de evaluare, astfel incat sa avem persoane din toate categoriile de varsta, care urmeaza o facultate, dar vor fi inclusi si cei care si-au pierdut locul de munca si nu au bani pentru cursuri pregatitoare", mai adauga Rujoiu.

Singura conditie pentru a se putea inscrie la aceste cursuri este ca solicitantii sa aiba domiciliul stabil sau sa lucreze in zona Bucuresti-Ilfov, pentru ca aici va fi implementat proiectul.

Fondurile UE te ajuta pe timp de criza

Rujoiu spune ca a luat decizia apelarii la fonduri europene pentru ca in cadrul acestei finantari pot fi decontate si salariile trainerilor. "Astfel, nu am fost nevoiti sa facem reduceri de personal si am putut organiza in continuare cursuri de pregatire", spune el.

In ceea ce priveste procesul de accesare, managerul Extreme Training isi aminteste ca a depus actele in iunie 2008, dar contractul a fost semnat abia in aprilie anul acesta. Rujoiu povesteste ca faza de depunere a proiectului a fost destul de simpla, singura cerinta fiind sa aiba un partener in proiect. in cazul lor, partenerul a fost firma All News.

"Mai greu a fost cand am inceput sa aducem actele, au fost situatii cand aveam nevoie de explicatii, dar solicitarile noastre nu aveau raspuns in ghid, atunci a trebuit sa gasim o solutie comuna cu Autoritatea de Management", adauga el.

Partea de cofinantare a firmei de training este de 5% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Sprijinul financiar nerambursabil a acoperit 95% din costurile eligibile ale proiectului, adica 1,04 milioane de lei.

Din banii primiti, Rujoiu a cumparat echipamente pentru cursuri si mobilier, dar a inclus aici si salariile trainerilor. "Am achizitionat sase calculatoare, sase laptopuri si un videoproiector", arata el.

Mai mult, el spune ca, desi a calculat bugetul proiectului la cursul euro de anul trecut, nu a avut de suferit din cauza deprecierii leului. "Am avut surpriza sa constat ca o parte din echipament s-a ieftinit, in mare masura din cauza situatiei economice incerte", declara managerul de proiect.

Cheltuieli eligibile

In categoria costurilor decontate prin acest program intra, pe langa cheltuielile de scolarizare, cele de transport si de cazare. Sunt sustinute financiar si abonamentele la reviste de specialitate, achizitionarea de carti (tiparite sau in format electronic), eventualele licente si brevete, dar si materialele consumabile necesare.

Este important faptul ca banii pot fi folositi si pentru subventii pentru inregistrarea drepturilor de autor, pentru angajatii care au nevoie de sprijin financiar, pentru premii in cadrul unor concursuri, dar si pentru acordarea de burse sociale si de merit.


Sursa: Adevarul

Fabrica de conserve de legume si fructe cu 1,5 mil. euro cu fonduri europene

O fabrica de conserve de legume-fructe realizata cu bani europeni aduce atat locuri de munca in zonele cu potential agricol, dar ii ajuta indirect si pe micii producatori autohtoni de legume si fructe sa-si comercializeze produsele.
Este si cazul fabricii de conserve de legume-fructe Euro Conserve din Zalau care isi procura materia prima de la producatorii de legume si fructe constituiti in grupuri autorizate din judetul Salaj.

Fabrica a fost finalizata anul trecut in august, in urma unei investitii de circa 1,5 mil. euro, din care aproximativ jumatate sunt bani europeni prin programul Sapard. "In 2006 am realizat proiectul pentru programul SAPARD, iar in 2007 am primit aprobarea. Fabrica a fost finalizata anul trecut in august si are o suprafata de 6.000 de metri patrati", spune Marian Ciortea, actionarul principal al Euro Conserve, cu o participatie de 45% din actiuni.
Unitatea are trei linii de productie complet automatizate si o capacitate de productie in prezent de trei milioane de unitati pe sezon. "Sezonul de productie este intre lunile iunie si noiembrie, cand sunt coapte fructele si legumele pe care le aducem de la producatorii locali constituiti in grupuri autorizate. Prin deschiderea fabricii de conserve le-am dat un imbold producatorilor locali de fructe si legume care acum stiu ca au unde sa-si vanda produsele", spune Ciortea.
El spune ca este important pentru agricultura locala sprijinirea producatorilor autohtoni. "I-am ajutat cu seminte de calitate si i-am orientat catre achizitionarea de soiuri de legume mai bune. La randul lor, producatorii de legume si fructe s-au orientat sa ofere produse de calitate la un pret competitiv."


Fabrica Euro Conserve realizeaza produse traditionale de genul conservelor de legume si fructe, compoturi, gemuri, dulceturi sub brandul Doamna Toamna.
Marian Ciortea spune ca "pentru a patrunde cu produsele in lanturile mari de retail, un producator trebuie sa livreze lunar cel putin trei tiruri de produse. Altfel nu discuta nimeni cu tine".
Pentru a creste capacitatea de productie a fabricii, Ciortea a apelat din nou la fonduri europene. Proiectul, care se numeste "Achizitia de utilaje si echipamente pentru o linie de procesare legume, fructe in localitatea Zalau, judetul Salaj", are o valoare de circa 3,5 mil. euro. "Pentru a completa liniile de productie si a mentine calitatea produselor am aplicat pentru un al doile proiect cu bani de la UE. Mai dureaza 6-12 luni pana vom aduce utilajele. Suntem in prezent in faza de licitatie. Am primit oferte de utilaje din Italia, Bulgaria, Romania, Turcia, Germania, Suedia, Olanda. Am fost bombardati cu oferte de utilaje avand in vedere ca este criza si ne vom orienta catre linii de productie la cheie", mai spune actionarul Euro Conserve.

Marian Ciortea spune ca problemele pe care le intampina tin in special de creditare. "Dobanzile bancilor sunt o crima pentru cei care sunt implicati in productie.
Noi producem pe stoc si primim banii in momentul in care reusim sa vindem. Hipermarketurile imi platesc peste 90 de zile banii penru marfa livrata."
In fabrica de conserve lucreaza in prezent 45 de angajati.
"Deocamdata suntem prezenti cu produsele noastre doar in reteaua Carrefour. Vrem sa intram pe productia bio si avem cereri pentru a exporta in Germania. Momentan vrem sa ne aliniem la standardele de calitate internationale", mai spune Ciortea.

Fondurile UE trebuie absorbite treptat

Absorbtia fondurilor europene trebuie reluata treptat pentru ca sumele sunt mari fata de potentialul economiei romanesti, fata de capacitatea de absorbtie dovedita pana in prezent, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

"Fondurile de la UE sunt foarte mari si fata de potentialul economiei romanesti, si fata de ce am dovedit pana acum ca putem sa absorbim. Trebuie o reluare treptata, pentru ca economia nu este pregatita sa absoarba mai repede", a spus Isarescu.

El a explicat ca o relaxare prudenta are in vedere si banca centrala in privinta rezervelor minime obligatorii constituite de banci, care au devenit din pasive ale bancilor active, transmite Mediafax.



Guvernatorul BNR a precizat ca soldul rezervelor minime se cifreaza undeva la 10-11 miliarde euro.

Consiliul de Administratie al BNR a decis, marti, sa reduca cu 0,5 puncte procentuale rata dobanzii de politica monetara, de la 9,5% la 9%, incepand cu 1 iulie, si sa scada ratele rezervelor minime obligatorii cu 5 puncte pentru valuta, la 35% din pasivele bancilor, si cu 3 puncte pentru lei, la 15%.

Analistii considera ca reducerea ratei dobanzii de politica monetara si a rezervelor minime obligatorii de catre BNR , prin care s-au eliberat aproximativ doua miliarde de euro, va conduce, initial, la scaderea dobanzilor pe piata interbancara si, ulterior, a ratelor la creditele acordate de banci.