UE ar putea elibera mai multe fonduri pentru România

Consiliul European a decis să simplifice accesarea fondurilor europene pentru unele dintre statele membre, ca măsură de a contracara dificultăţile pe care le întâmpină acestea, potrivit comisarului pentru Politici Regionale, Pavel Samecki.

Într-o scrisoare adresată economistului Daniel Dăianu, Samecki arată că liderii Uniunii au decis ca plăţi în avans, însumând 4% din alocarea Fondului Social European şi 2% din alocarea Fondului pentru Coesiune, să fie făcute către ţările care au înregistrat scăderi ale PIB de peste 10% în 2009 sau care au primit sprijin financiar de la Uniunea Europeană. Astfel, 775 milioane de euro, sub formă de plăţi în avans, ar putea fi acordate României, Ungariei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei.

Decizia Consiliului trebuie aprobată de Parlamentul European, pentru ca plăţile să poată fi făcute. “Sper că acest lucru arată disponibilitatea noastră de a răspunde îngrijorării şi nevoilor statelor membre şi regiunilor, pe măsură ce criza evoluează”, arată Semecki în scrisoarea sa.

Comisarul răspunde astfel unui mesaj transmis de Daniel Dăianu preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în care cere CE să preia iniţiativa pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene, în condiţiile în care doar 8,3% din alocarea fondurilor structurale pentru 2007-2009 au intrat în economia reală. “O creştere suplimentară a prefinanţării, renunţarea la cofinanţare în cazul proiectelor de importanţă naţională trebuie să fie unele dintre priorităţile majore ale Comisiei”, arăta Dăianu în scrisoarea către Barroso. “Fondurile UE ar putea să susţină şi capitalul băncilor locale sau crearea de instituţii financiare dedicate promovării modernizării rurale. În România, un astfel de instrument ar fi extrem de rezonabil, ţinând cont de neglijarea aproape totală a agriculturii de către băncile comerciale”, scria Dăianu.

Puţin peste 470 milioane de euro au intrat până acum în economia românească, din cele 5,6 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru perioada 2007-2009. Gradul de absorbţie a ajuns la 8,34% la finele lunii octombrie, cu 0,56 puncte procentuale mai mult faţă de 30 septembrie, potrivit Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Cel mai mare grad de absorbţie îl are programul destinat creşterii competitivităţii economice, destinat în principal companiilor.

Sursa:money.ro

Un service auto de 180.000 de euro cu bani de la UE

Alba Auto Service, un service auto din Alba-Iulia cu o cifra de afaceri de aproape 50.000 de euro in 2008, a obtinut finantare europeana pentru proiectul "Construire si utilare hala service auto" in valoare de 741.241 lei (176.500 euro).

Banii vor fi folositi pentru constructia unei hale si achizitia utilajelor necesare pentru un service auto. Perioada de implementare a proiectului este martie 2009 - martie 2010. Firma va avea dupa implementarea proiectului un service auto cu cinci posturi de lucru (spatiu pentru cinci masini).

Vrem sa avem un spatiu mai mare, sa oferim o calitate mai buna a serviciilor, la un nivel cat mai ridicat. Acum avem un service mai mic, dar nu ne putem plange. Clienti sunt", spune Dad Daniel, reprezentantul firmei.

Alba Auto Service are in prezent un service auto cu doua posturi de lucru (spatiu pentru doua masini).

Aproximativ jumatate din valoarea totala a proiectului este finantata de firma printr-un credit bancar.

"Acum suntem pe ultima suta de metri cu obtinerea finantarii de la banca, asteptam raspunsul de la Fondul de Garantare. A fost destul de dificil in perioada asta cu obtinerea unui credit", spune Dad.

In afara de cofinantarea de la banca, reprezentantul firmei spune ca nu a intampinat alte mari probleme.

"Nu ne-am confruntat cu probleme mari. Birocratia de la noi iti mai pune piedici, dar e normal. Nu poti obtine oricum si orice", spune Dad.

Alba Auto Service a depus proiectul in iulie 2008 si a primit aprobarea in decembrie 2008. Cererea de finantare a fost semnata in martie 2009. Pregatirile pentru realizarea planului de investitie au inceput inca din 2007, potrivit reprezentantului service-ului auto. In tot acest timp, firma a fost asistata de o firma de consultanta. "Nu se poate face asa ceva fara consultanta de la o firma specializata. Nici vorba". Valoarea totala a comisioanelor platite firmei de consultanta se ridica la aproximativ 5.000 de euro, dintre care 2.500 sunt cheltuieli eligibile, iar inca aproximativ 1.000 de euro reprezinta taxa pe valoare adaugata, explica Dad. "Noi platim din buzunarul nostru in jur de 1.500 de euro. Apreciez ca nu este deloc mult".

In prezent, firma are trei angajati, iar prin implementarea proiectului, firma va crea trei sau chiar patru noi locuri de munca.

Cine ia banii:

Compania: Alba Auto Service, judetul Alba

Obiect de activitate: service auto

Proiectul: "Construire si utilare hala service auto"

Valoarea totala a proiectului: 176.500 de euro

Suma pe care o primesc de la UE: 88.250 de euro

Cifra de afaceri in 2008: 50.000 de euro

Sursa: http://zf.ro

Basescu despre Masura 322 PNDR

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit duminică, 27 septembrie a.c., la Oradea, cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale din judeţul Bihor. Mai jos va este prezentata partea din discurs referitoare la fonduri europene, masura 322, SAPARD, finantare nerambursabila:

“Este adevărat, Bihorul este o excepţie, prin multitudinea de proiecte prezentate şi aici, pot să vă spun, domnule preşedinte, ştiu că cea mai populară măsură este măsura 322. Probabil, raportul s-a făcut la SAPARD de s-a suplimentat finantarea europeana. Cu bani din bugetul de stat s-a făcut SAPARD-ul românesc pentru ca parte din proiecte să poată merge înainte, probabil aşa va trebui să facem cu măsura 322, care are o alocare de circa opt sute de milioane de euro, iar informaţiile mele sunt că la nivel naţional, solicitările pe măsura 322 sunt de peste patru miliarde de euro.

De aceea, va trebui în foarte scurt timp să acţionăm pe două planuri, la Bruxelles, pentru redistribuirea unor fonduri (nb fonduri europene nerambursabile) în cadrul bugetului de 32 de miliarde alocat României sau dacă nu vom reuşi acest lucru, pentru că aici trebuie să obţinem consensul tuturor statelor membre pentru o realocare a bugetului, pentru o redistribuire în interiorul bugetului alocat României, sau dacă nu, bugetul de stat trebuie să aibă în vedere pe anul 2010, o alocare care să permită aprobarea şi implementarea multor altor proiecte.

De ce mi se pare nou, de ce discut numai despre măsura 322? Pentru că este destinată mediului rural şi este unul din mecanismele de reducere a decalajelor dintre modul în care se trăieşte în mediul rural şi modul în care se trăieşte în mediul urban. Deci, din acest punct de vedere, vă asigur, domnilor primari, domnilor consilieri, că voi fi un susţinător al preluării măsurii 322 pe varianta românească dacă nu reuşim la Consiliul din decembrie să convingem Bruxelles-ul să privească la o realocare de resurse.

Ce vreau să înţelegeţi: România nu este în criză, deci nu suntem o ţară în care s-a întâmplat o nenorocire, suntem o ţară sau avem un buget care sau, în primul rând, psihologic, ne dezamăgeşte, pentru că toţi am fi dorit 2009 cu un buget mai mare decât 2008 să ne putem continua creşterea, dar nu trebuie să înţeleagă nimeni că România nu mai are potenţial de a continua creşterea, trebuie să ne continuăm creşterea până la nivel de 2007, pentru că asta e realitatea, am fi vrut un 2009 cu resurse mai mari decât în 2008, suntem în criză economică, dar nu suntem cu resursele la nivelul anului 2000 sau 2002 sau 2004 chiar.

Suntem mult deasupra potenţialului pe care îl aveam în 2004 chiar acum, în situaţie de criză. De aceea, vorbesc de capacitatea noastră, a Parlamentului, a Guvernului, de a redirija resursa financiară pentru ca programe de succes cum este 322 sau programul Fermierul să fie continuate cu efectele lor bune. Până la urmă, viaţa ne arată şi care sunt programele cele mai bune prin multitudinea de solicitări de accesare de bani cu aceste proiecte.

Aş trage o concluzie la problema criza economică, ea a lucrat ca un turnesol pentru a scoate la lumină exact deficienţele statului. Dacă am fi fost un stat reformat, optimizat din punct de vedere al costurilor, cu siguranţă acum nu am fi avut dezbaterea reducerii aparatului de stat, pe de o parte, şi ne-ar fi găsit criza cu multe resurse financiare eliberate pentru economia reală sau pentru dezvoltare. De aceea, aş spune, domnilor primari, domnilor consilieri, judecând şi local, priviţi cu multă grijă la resursele financiare pe care le aveţi, găsiţi soluţia ca pentru anul 2010, aparatul bugetar să-şi diminueze contribuţia la cheltuirea banilor publici, pe care îi aveţi în gestiune, acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi a început să se întâmple deja, şi la nivel central.

Aş spune că această criză ne arată cât de ascunsă era funcţionarea bugetofagă a statului, iar în momentul în care veniturile la bugetul de stat se diminuează, cu uşurinţă îţi dai seama că nu mai sunt bani nici pentru creşteri de salarii, nici pentru noi angajări şi începi să te gândeşti dacă instituţiile publice sunt locuri în care funcţionarii ineficienţi sau incompetenţi pentru funcţiile pe care au fost angajaţi mai pot să-şi continue activitatea şi aici răspunsul trebuie să-l dea fiecare dintre noi. Eu sunt partizanul eficientizării administraţiei prin menţinerea oamenilor competenţi.”

Accesarea fondurilor europene simplificata-noi masuri privind Certificatul Constatator

Confom unui comunicat al OI IMM, in perioada grevei magistratilor, in situatia in care solicitantul trebuie sa inregistreze un nou cod CAEN pentru apelurile de proiecte „Sprijin financiar de pana la 1075.000 lei pentru investitii realizate de intreprinderile mici si mijlocii” si „Sprijin pentru implementarea standardelor internationale”, se va accepta ca la depunerea Cererii de finantare, Certificatul constatator emis de ORC (in conditiile mentionate in Ghid) sa fie insotit de dovada depunerii la ORC a solicitarii de modificare/suplimentare a codurilor CAEN existente, urmand ca noul Certificat sa fie depus in termen de 10 zile de la declararea eligibilitatii proiectului.

FONDURI EUROPENE IN 6 PASI!

Pasul 1

Încercaţi să identificaţi o firmă de consultanţă serioasă

Sfatul nostru este să apelaţi la o firmă de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene. Aceasta vă poate da sfaturi care să vă economisească foarte mult timp.

Costurile cu serviciile de consultanţă sunt costuri eligibile pe care puteţi să le introduceţi în bugetul investiţiei şi să solicitaţi restituirea parţială a acestora din fonduri europene.

În cazul în care nu doriţi să colaboraţi cu o firmă de consultanţă costurile cu angajaţii dvs. care ar trebui să facă munca consultanţilor nu sunt considerate costuri eligibile.

Este foarte important să reuşiţi să identificaţi o firmă de consultanţă serioasă cu care să vă întâlniţi şi ulterior să evaluaţi gradul de compatibilitate între dvs. şi respectiva firmă de consultanţă. Nu ezitaţi să vă întâlniţi cu mai multe firme până când identificaţi firma care vi se potriveşte cel mai bine.

Pasul 2

Verificaţi dacă firma dvs. şi investiţia pe care doriţi să o realizaţi sunt eligibile din punct de vedere al accesării fondurilor europene

Este fundamental să verificaţi aceste aspecte. În cazul în care firma dvs. nu este eligibilă vedeţi dacă e posibil să deveniţi eligibil şi ce măsuri trebuie să luaţi în acest sens.

În cazul în care investiţia pe ca-re doriţi să o realizaţi nu este eligibilă încercaţi să identificaţi alte investiţii utile şi necesare firmei dvs. care sunt eligibile.

În cazul în care atât firma cât şi investiţia sunt eligibile verificaţi fondurile existente şi evaluaţi posibilităţile dvs. de a accesa aceste fonduri. Există situaţii în care fondurile alocate sunt puţine sau ele au fost deja epuizate pentru anul în curs.

Pasul 3

Stabiliţi un program realist pentru accesarea de fonduri europene

Aici intervine cel mai pregnant conflictul între perioada în care doriţi dvs. să realizaţi investiţia şi perioada necesară accesării fondurilor europene.

Obţinerea de fonduri europene este un proces care poate fi caracterizat ca birocratic şi care necesită o perioadă mai lungă decât obţinerea de fonduri de la o bancă.

Procesul de realizare a achiziţiilor este mai complex şi necesită anumite etape obligatorii.

Datorită celor expuse mai sus, firma dvs. poate începe cu accesarea de fonduri europene pentru o investiţie mai mică sau pentru o investiţie care o puteţi derula pe o perioadă mai lungă, fără ca această prelungire a perioadei să vă cauzeze pierderi.

Pasul 4

Demaraţi procedura de solicitare a fondurilor

În prima etapă trebuie să solicitaţi fonduri europene, să vi se aprobe proiectul şi să semnaţi contractul şi doar ulterior puteţi începe investiţia propriu-zisă.

Pasul 5

Realizaţi investiţia

Realizaţi investiţia respectând documentaţia pe baza căreia v-a fost aprobat proiectul. Fiţi atenţi la toate detaliile pentru că acestea contează foarte mult. Implicaţi-vă direct în realizarea, coordonarea şi verificarea derulării investiţiei pentru a acumula experienţă în ceea ce priveşte anumite proceduri specifice fondurilor europene.

Pasul 6

Folosiţi experienţa acumulată pentru un nou proiect de investiţii cu fonduri europene

Scopul dvs. trebuie să fie acela de a accesa cât mai multe fonduri în cât mai multe proiecte. Sunt anumite proiecte care se pot realiza în paralel.

Verificaţi cu atenţie toate posibilităţile de accesare şi nu ezitaţi să începeţi un nou proiect cu fonduri europene.

Nu pierdeţi oportunitatea de a obţine fonduri europene, dar pentru a decide investiţia şi proiectul pentru care veţi solicita aceste fonduri evaluaţi atent şi realist timpul în care puteţi obţine aceste fonduri!

Banii din fondurile europene pentru programul POP vin in septembrie

Proiectele depuse in cadrul Programului Operational de Pescuit (POP) pentru ar putea primi banii incepand cu luna septembrie, dupa realizarea evaluarii externe, au declarat reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA).

Conform datelor ANPA, pana in prezent au fost depuse 19 proiecte pentru POP cu o valoare totala de peste 304 milioane lei si o valoare eligibila de aproape 240 milioane lei.

"In luna august va fi selectat evaluatorul extern, care va realiza, in teren, o evaluare tehnica si financiara a proiectelor. Astfel, proiectele avizate de acesta vor intra in etapa de selectare, ultima etapa fiind contractarea. Astfel, dupa estimarile noastre, undeva in luna septembrie vor putea incepe platile", au declarat reprezentantii ANPA.

Informatii suplimentare
Fondurile destinate acvacultuii se aloca pentru masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura, dezvoltarea de unitati de procesare, modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni, imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata, crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE.

Proiectele pot beneficia de o cofinantare de 60%, fonduri europene si de la bugetul de stat. Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici, asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice. Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului, de impactul proiectului asupra numarului de salariati, dar si de impactul asupra mediului. Prin intermediul acestei masuri, se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80% pana in 2013, precum si cresterea profitului pana la 50%.

In perioada 2007-2013, Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP), iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013, cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015.

Greşeli în accesarea fondurilor structurale europene

Pentru ca cererea de finanţare să nu fie respinsă, solicitanţii trebuie să respecte toate condiţiile din ghid. Documentaţia incompletă, supraestimarea costurilor eligibile şi calculul incorect al bugetului sunt cele mai des întâlnite greşeli în atragerea fondurilor.

Mulţi dintre cei care au solicitat sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană sunt de părere că procedura de accesare a finanţării este prea birocratică, iar întocmirea dosarului presupune un procedeu extrem de laborios. Şi totuşi, acest demers ar putea fi mult mai uşor de parcurs dacă cei interesaţi ar urma pas cu pas cerinţele din ghidul solicitantului. În plus, greşelile celorlalţi ar putea fi învăţăminte pentru ei. Vă prezentăm mai jos câteva dintre cele mai frecvente erori comise în solicitarea finanţării.

Astfel, cererile scrise de mână vor fi întotdeauna respinse, întrucât, aşa cum se specifică în ghid, ele trebuie să fie scrise la calculator, potrivit portalului fonduri-structurale.ro. În plus, o documentaţie incompletă atrage după sine pierderea posibilităţii de a atrage fonduri. Solicitanţii trebuie să includă în dosarul pe care îl depun toate actele enumerate în „Lista de verificare a documentelor suport din formularul de cerere de finanţare“ din ghid.

Nu supraestimaţi costurile!

Şansele de a primi sprijin de la UE scad şi în condiţiile în care costurile eligibile sunt supraestimate. De exemplu, pentru o maşină estimată la un cost de 35.000 de euro, Comitetul de evaluare ar putea reduce bugetul alocat pentru acest articol bugetar, fără a reloca sumele la o altă linie bugetară. În acest caz, apare riscul ca volumul finanţării nerambursabile să coboare sub limita minimă indicată în ghid şi să se respingă din acest motiv cererea.

De asemenea, trebuie avut în vedere ca bugetul să se încadreze atât în limita superioară, cât şi în cea inferioară a finanţărilor nerambursabile şi ale procentajului de cofinanţare a proiectului. Şi greşelile de calcul al bugetului îi pot descalifica pe cei care vor fonduri de la Uniune.


Acest lucru se poate întâmpla atunci când suma efectivă a liniilor bugetare defalcată este diferită de suma solicitată sau când foaia de calcul al bugetului nu cuprinde decât valoarea finală a sumei solicitate, deşi toate liniile bugetare trebuie completate şi calculate. În plus, trebuie să existe o compatibilitate între buget şi metodologie.

Unii solicitanţi justifică sumele pe care le cer, dar fără să existe o corelaţie între acestea şi activităţi. O altă greşeală frecventă în accesarea fondurilor europene este durata incorectă a proiectului.

Activităţi şi solicitanţi eligibili

Pentru a nu rata şansa de a accesa fondurile de la UE, cei interesaţi trebuie să se asigure că fac parte din categoria solicitanţilor eligibili şi că vor desfăşura activităţi ce apar descrise în capitolul „Eligibilitatea proiectelor – Secţiunea Tipul activităţilor“ din ghid.

De asemenea, solicitantul trebuie să demonstreze că proiectul lui este eligibil şi în ceea ce priveşte grupurile ţintă. Acestea trebuie să fie clar definite, iar terminologia folosită în întreaga cerere de finanţare să fie aceeaşi. De exemplu, nu este indicat ca termenul „cursant“ să fie înlocuit cu „student“, întrucât este posibil ca acesta din urmă să nu desemneze un grup ţintă eligibil.

Condiţii pentru solicitant

Să nu fie în stare de faliment sau de lichidare, să nu fi încheiat înţelegeri cu creditorii, să nu-şi fi suspendat activitatea, iar afacerile acestora să nu fie administrate de către instanţe.

Să nu fi fost condamnaţi pentru abuz în serviciu printr-o hotărâre ce are autoritate de lucru judecat.

Să-şi fi îndeplinit obligaţiile legate de plata contribuţiei la asigurări sociale sau de plata impozitelor în conformitate cu prevederile legale ale ţării în care îşi desfăşoară activitatea sau ale ţării căreia îi aparţine Autoritatea Contractantă sau cu cele ale ţării în care urmează să se deruleze contractul.


Sursa: Adevarul