Companiile pot rata rambursarea cheltuielilor avansate, daca nu functioneaza relatia cu Autoritatea de Management din Romania

Din culisele finantarilor Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Deocamdata, majoritatea pro­blemelor intampinate de apli­cantii pentru finantarile destinate pregatirii resurselor uma­ne apar in faza de pre­gatire a proiectului. Consul­tantii spun insa ca greul incepe odata cu implementarea acestuia.

De la idee la proiect si mai apoi la ob­tinerea finantarii si implementarea efec­tiva a conceptului este un drum foar­te lung, cel putin in ceea ce priveste pro­gra­mul de formare profesionala si imbu­natatirea conditiilor de munca. Ne­cu­noasterea etapelor si a riscurilor afe­rente de ca­tre cei care aplica pentru ob­tine­rea spriji­nului nerambursabil se poate solda cu imposibilitatea deducerii tuturor chel­tuielilor efectuate (chiar daca acestea figu­reaza la eligibile in Manualul Solici­tantului) sau cu abandonarea proiectului, ca urmare a com­plicatiilor intervenite in in­teriorul organi­zatiei pe parcursul imple­mentarii acestuia.

Planificarea strategica este necesara, dar lipseste cu desavarsire

Inca din prima etapa, cea a pregatirii aplicatiei pentru obtinerea unei finantari pe Programul Operational Sectorial Dez­voltarea Resurselor Umane, apar proble­me care pot compromite rezultatul final al aplicatiei. Theo Seip, Managing Partner in cadrul firmei de consultanta Vapro, ara­ta, din perspectiva experientei sale cu Autoritatea de Management din Minis­terul Muncii, ca firmele sunt sufocate de multimea de restrictii si reglementari pe care trebuie sa le respecte si ca dispo­nibilitatea functionarilor publici din mi­nister de a lamuri neclaritatile inerente unui sistem atat de birocratic este ca si inexistenta.
In Olanda, angajatii din or­ganismul omolog Autoritatii de Mana­gement din Romania ii consiliaza pe a­pli-
­canti, pastrand in permanenta legatura cu acestia si anuntandu-i daca proiectul este perfectibil si ce ar putea fi imbu­na­tatit pentru ca finantarea sa fie obtinuta. Nicio neclaritate nu este lasata la voia in­tamplarii, iar colaborarea personala din­tre managerul de proiect si functionarul public este ceva absolut normal”, pune Theo Seip in antiteza conduita institu­tionala din cele doua tari.

Si daca la acest capitol functionarii romani sunt oarecum scuzabili, avand in vedere suspiciunea permanenta de co­ruptie care planeaza asupra lor si care ii determina sa evite con­tactele directe cu potentialii bene­ficiari de fonduri euro­pene, exista totusi elemente care, puse cap la cap, indica faptul ca la Ministerul Muncii nu exista proceduri clare, tran­sparente si accesibile si ca regulile se sta­bilesc in timpul jocului.

Astfel, nu exista un calendar public, in avans, al lansarii finantarilor pe diferitele axe de finantare din POSDRU, nu exista o procedura clara de depunere si solutio­nare a contestatiilor (desi oficialii AMPOSDRU sustin ca da!), iar daca ajungeti in aceasta faza, cea a contestarii evaluarii proiec­tului, veti fi reevaluati de o comisie din care fac parte evaluatorii care v-au de­punc­tat proiectul!

Se adauga in aceasta etapa, a pre­gatirii proiectului, si informatiile deta­liate pe care Autoritatea de Management le solicita despre or­ganizarea activi­ta­ti­lor pentru care este ce­ruta finantarea. Pla­ni­ficarea si detalierea tuturor acestor ac­ti­vitati in condi­tiile in care solici­tan­tul nu stie la momen­tul depunerii a­plicatiei daca, in ce conditii si cand i se aproba ce­rerea constituie un handicap in situatia in care primeste finantarea. „Orice devi­ere de la documentatia scrisa, chiar daca are motive obiective, poate compromite rambursarile”, puncteaza riscul major Irina Zugravu, consultant in domeniul fondurilor europene.

Schimbarea regulilor in timpul jocului, aceasta este regula!

Seriozitatea procesului de contractare si implementare, determinata de multitu­dinea de reguli emise de Autoritatea de Management, este o iluzie. Acestea sunt modificate discretionar, pe parcursul de­ru­larii proiectului, existand situatii, in istoria foarte recenta a Programului Ope­ra­tio­nal Sectorial Dez­voltarea Resur­selor U­mane, in care aceste reguli nu pu­teau fi pu­se in practica.

Chiar daca asemenea defici­ente sunt in cele din urma co­rectate, exista un numar de solicitanti care rateaza finantarea din pricina impo­sibilitatii corelarii realitatii cu fictiunile emise de Autoritate. Alte doua elemente defavo­rizante pen­tru potentialii beneficiari sunt faptul ca legislatia romaneasca privind Fondul So­cial European (sursa finan­ta­rilor pen­tru programele de resurse uma­ne) nu este ar­monizata cu cea europeana si ca ram­bur­sarile au loc cu intarziere, provo­cand probleme de cashflow in con­ta­bilitatea com­pa­niilor implicate in pro­iecte.

„Sa nu ui­tam ca firmele pot derula in pa­ralel o se­rie de proiecte si ca o su­pra­punere a varfurilor de plati, daca nu este finantata, poate crea mari pro­bleme de lichiditate”, atrage atentia ban­cherul Pe­tru Rares, di­rectorul Institutului Ban­car Ro­man. In opinia sa, solutia ar fi spri­jinul bancilor, respectiv angrenarea acestora ca partener in derularea unei finan­tari europene.

Rata absorbtiei FSE reflecta problemele sistemului

In termeni de finantare efectiva a pro­iectelor pe componenta Resurse Umane, in luna octombrie Autoritatea de Mana­gement evalua situatia astfel: pentru linia de finantare „Sprijin financiar pentru ocupare”, finantarea efectiv acordata era de 11,76% din suma alocata; pentru linia de finantare „Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural”, finantarea acordata era de 0,07% din suma alocata; pentru linia de finantare „Pro­grame de mentorat pentru tinerii anga­jati” era de 17,13%; pentru linia de fi­nantare „Calificarea/recalificarea angajatilor proprii” era de 73% din suma alocata, iar pentru linia de finantare „Bani pentru sa­natatea si siguranta salariatilor” era de 28,8% din suma alocata.

„Este o rata a ab­sorbtiei mica, dar similara cu cea din pri­mii ani din alte state europene. Exista insa in cazul Romaniei cateva par­ticu­laritati care complica situatia”, mai spune Theo Seip. Acestea provin din faptul ca, in comparatie cu alte tari membre ale Uniunii Europene, structura Fondului Social European este slaba: colaborarea dintre partenerii public-privat nu exista, iar cea dintre organizatiile patronale si sindicate este intr-o etapa incipienta.  Apoi, permanenta suspiciune de frauda ce planeaza asupra functionarilor publici din Autoritatea de Management a deter­minat o reglementare rigida si excesiva a domeniului, ducand la stabilirea unor relatii putin favorabile solicitantilor de finantari si consultantilor in cautare de informatii clare si proceduri simple.

Cereri depuse si evaluate pe liniile de finantare POSDRU

Sprijin financiar pentru ocupare

• Cereri depuse: 32, valoare totala 4,76 mil. euro;
• Cereri evaluate: 28, patru fiind inca in curs de evaluare;
• Cereri selectate pentru finantare: 11, valoa­rea totala a ajutorului solicitat - 3,03 mil. euro.

Sprijin financiar pentru ocuparea

• persoanelor din mediul rural
• Cereri depuse: 8, valoare totala 0,7 mil. euro;
• Cereri evaluate: 7, una in proces de eva­luare;
• ­Cereri selectate pentru finantare: una, va­loa­rea totala a ajutorului solicitat - 0,02 mil. euro.

Programe de mentorat pentru tinerii angajati

• Cereri depuse si finantate : una, valoare de 0,37 mil. euro.

Specializarea/perfectionarea angajatilor proprii

• Cereri depuse: 110, valoare totala solicitata de 22,6 mil. euro;
• Cereri evaluate: 93, 17 inca in proces de evaluare;
• Cereri selectate pentru finantare: 41, valoa­rea totala a ajutorului solicitat - 9,72 mil. euro.

Bani pentru sanatatea si siguranta angajatilor

• Cereri depuse: 90, valoarea totala a ajuto­rului solicitat -10,98 mil. euro;
• Cereri evaluate: 76, 14 inca in proces de eva­luare;
• Cereri selectate pentru finantare: 51, valoa­rea totala a ajutorului solicitat - 6,34 mil. euro.

Sursa:www.financiarul.com